E zarvă-n crâng, de cum se-mbie zorii,

Oceanul verde-albastru scaldă firea;

În taină, macii plămădesc iubirea,

Pe-a  zilei scenă  se întrec  actorii.

Căldură mare bântuie prin oase,

În firul ierbii,  ostenite gânduri,

Iar tu înşiri poeme rânduri-rânduri,

Dând vină pe-a  văzduhului vântoase.

Pe note-nalte cânţi a înserare;

Salcamu'-n floare, confident de-l crezi,

Te uită cât  se-înalţă, cum mai…

Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,

Aşteaptă primăvara peţitori;

Dorinţi fierbinţi mustesc de după nori

În infinit de pace şi candoare.

Timid se-mbie-o rază dinspre soare

Când fulgi de nea zurlii mai dau fiori;

Văzduhu-i îmbrăcat de sărbătoare,

Aşteaptă primăvara peţitori.

Ici-colo stropi de verde, pui de floare,

Surâde cerul, adunând comori;

Lumină se revarsă peste zori

Şi viaţă veşnică,…

La umbra timpului nu-i loc de adăpost,

Înfruptă-te din vis pe săturate!

Durează din cuvânt demnă cetate,

Tocmeşte  ceasului din urmă vrednic rost!

Mâhnirii inimii oferă-i minim cost,

Îndură-te  şi de singurătate!

La umbra timpului nu-i loc de adăpost,

Înfruptă-te din vis  pe săturate!

La vreme de furtună fii în avanpost,

Povaţă celui rătăcit împarte!

Te-mpreună cu viaţa  peste…

Motto:  ''Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.'' (Lucian Blaga)

E făurar. Pământul lâncezeşte,

Se-nchide ziua în prelung oftat,

Veşmânt de doliu satul a-mbrăcat,

Un cârd de ciori vremi grele prevesteşte.

O şură pustiită-adăposteşte 

Mâhnirea plugului, de mult uitat.

E făurar. Pământul lâncezeşte,

Se-nchide ziua în prelung oftat.

Dar cine, oare, se învredniceşte

Să iasă-n zori, cu Murgu la arat?!…

Mă-ndârjesc - cât încă-s vie -
Versului să îi ţin hangul;
Tril suav de ciocârlie
Mă va trece-n voie pragul

Dalbei case-mbietoare,
Construită-n munţi pe creste,
Cu vedere înspre soare,
Unde iambul rege este,

Unde aprige izvoare
Şuşotesc pe întrecute
Despre-a inimii arsoare
Şi poteci de ea ştiute...

Mă-ndarjesc - cât încă-s vie -
Să mă-mbrac în poezie.

Mai trece-o zi... lipsită de culoare

E clipa care crunt îl ocoleşte;

A timpului maşină greu răzbeşte

Prin marea de-ntrebări mistuitoare.

Căutătura-i înduioşătoare

Doi ochi albaştri, mari sălăşluieşte;

Mai trece-o zi... lipsită de culoare

E clipa care crunt îl ocoleşte.

Încorsetate nopţi stau să-l doboare...

Cu ochii în pământ, apostoleşte,

Potrivnice cărări bătătoreşte,

Pe faţă-i ard cântări…

Oglinda lunii stăruie pe ape,

Răzbat din cer cântări sfâşietoare;

- E ceas de adorată sărbătoare -

Răsun-un bucium  lin, tot mai aproape.

Închide codru' ostenite pleoape,

Când susur de izvor e-n adăstare;

Oglinda lunii stăruie pe ape,

Răzbat din cer cântări sfâşietoare.

Dorinţe care dor au să s-adape

La slova cea pe veci nepieritoare

A Regelui zidit, întru 'nălţare,

Pe care nemurirea îl…

De unde vii, mărită Poezie?

Din ce fel de părinţi ai fost zidită?

Râvnit popas, sfinţită-mpărăţie

E casa ta, în aur poleită!

Să-ţi fie  codru'  verde  vrednic tată?

În pântecele mării-ai fost crescută?

Eşti dar de viaţă, pruncă  alintată,

Avere-mi eşti, durere înnăscută!

Ţi-e frate vântul, ploaia ţi-este soră?

Mestecenii, vecini de viţă-aleasă?

În chip de-mbietoare auroră,

Clădeşte sufletului nostru,…

An Vechi, te du  în pace, lin!

- Crâmpei de tainic asfinţit -

Aşează-te în rând, spăşit,

Amic mi-ai fost, dar şi străin.

Mi-e albul dimprejur suspin,

La tâmple raze-a împletit;

An vechi, te du în pace, lin,

- Crâmpei de tainic asfinţit -

Răsari, An Nou, din gând senin:

Mai bun, mai blând, mai cumpănit!

Te-ntâmpinăm c-un bun venit,

Cu masa plină şi cu vin!

An Vechi, te du  în…

Nouri negri-n strai de iarnă
Cată împrejur cu sete,
Din înalt se-ntrec să cearnă
Tainice-amintiri, regrete

Pentru iarna mea din faşă,
Aburinzii obrăjori,
Săniuţa nărăvaşă
Care azi îmi dă fiori;

Pentru  iarna din pruncie
Dalb veşmânt, tihnă-râvnită,
Cuib de-aleasă-mpărăţie,
În colinde primenită.

O, vatra mea, durere împietrită,

Tu mă ademeneşti cu iarna-n floare,

În prag de prea-înaltă Sărbătoare,

Ursită-mi eşti şi vrere ne-mplinită!

O, biata mea, fărâmă-amar-ciuntită,

Al tău sinod  mai scânteiază-n soare?

O, vatra mea, durere împietrită,

Tu mă ademeneşti cu iarna-n floare!

Rămâi, îmi fii cea pajişte-nverzită

De voievozi şi turme de mioare!

Pogoară-te, de după nori, splendoare,

Roş' galben şi…

Îmbracă-mă în alb, îmi fii stăpână!

Din giulgi imaculat imi taie  noapte!

Cunună-mă cu ale mele  şoapte,

Simţirea neatinsă îmi rămână!

Senin şi tandru mă ţineai de mână!...

Zăpezile din  mine zac departe...

Îmbracă-mă în alb, îmi fii stăpână,

Din giulgi imaculat imi taie noapte!

Te-aştept să-mi vii  ursită, ori păgână

Iubire presarată peste moarte,

Îngroapă-mă în fulgii ninşi pe-o carte

Şi ninge-mă, şi cânta-mă-n…

Toamna mi-a bătut în poartă, ostenită,-ncercănată,

Am primit-o bucuroasă, cum făceam şi altădată;

Instalate în grădină, la măsuţa de stejar,

M-a răpus pe dată valsul frunzelor, primit în dar.

Am purces apoi în grabă şi-am adus un ceai fierbinte;

Printre-nghițituri discrete, o-ascultam cu luare-aminte:

Se plângea că lumea-i rea şi de ocară o face,

Ba-i săracă, ba-i prea slabă, nu-i pe placul ei şi,…

Cochetă şi surâzătoare

Coboară toamna de pe creste,

Ne-mbie cu a ei poveste

A crizantemelor în floare.

E ţintirimu'-n sărbătoare,

Se scaldă în cântări celeste;

Cochetă şi surâzătoare

Coboară  toamna de pe creste.

Voi, moşi, părinţi, fârtaţi, odoare,

Căsuţe găzduiţi, rupestre,

Iar dorul pentru voi ne este

Sculptat în toamna care…

Aleasa codrului, regină,
La chip şi suflet veşnic verde,
Cu tine dorul urma-şi pierde
Şi negre-patimi se alină.

Când ochiul zării se- nlumină,
Drumeţului îi eşti nădejde;
Aleasa codrului, regină,
La chip şi suflet veşnic verde.

În inimi picuri dulcea-tihnă,
Ai vraja lunii drept erede,
În tine veşnicia crede,
Când necuprinsul ţi se-nchină,

Aleasa codrului, regină.

La ce-ai rămâne?! Poţi să pleci.
Mocneşti în vatră, vlagă  n-ai,
Căldură niciun strop nu dai,
Arar mai pâlpâi, te petreci.

Dai buzna-n vis; prin faţă-mi treci
Ai chip străin, eşti fără grai;
La ce-ai rămâne?! Poţi să pleci.
Mocneşti în vatră, vlagă n-ai.

Chiar lirei lui Orfeu să-ncerci,
De urme  nu ai cum să-i dai
Şi câte planuri îţi făceai,
Pierdut amor  cu ochii reci!
La ce-ai rămâne?! Poţi să pleci.

În grabă, anii trec şi fără veste,

Se-nghesuie cu sârg în cupa vieţii;

Din firul lor ne ţesem o poveste

Uitată-n vălul parfumat al ceţii.

Te-ntreci în zbor cu ei pe culmi celeste,

Ţi-oferă-apoi veşmântul bătrâneţii;

În grabă, anii trec şi fără veste,

Se-nghesuie cu sârg în cupa vieţii.

În palma veşniciei înscris este

Secretul dalbei flori a tinereţii;

Sădeşte-o-n inimă şi-o preţuieşte,

Alungă orice urmă a…

Iubirea ta,

când bună-rea,

mă ţine-n frâu,

e ca un râu

învolburat.

Iubirea ta

de peruzea

străluce-ades,

e cânt şi vers

înaripat.

Iubirea ta,

adorm cu ea;

e jar nestins,

alean şi vis

înmiresmat.

Iubirea ta,

de catifea

e-un drag fior

cântec de-amor

predestinat.

Iubirea ta

e doar a mea;

etern refren

dintr-un poem…