RUGĂ

Şi de-o fi să ningă ne-ntrerupt
Peste noi ca într-o feerie
Dă-ne doamne chiar pentru vecie
Zbor în vers tot mai înalt, abrupt.

Să ne înălţăm a nemurire
Îngeri din icoane adunaţi
Şi în primăveri azi întomnaţi
Întru slava ta cu umilire.

Să ne fie versul hrană, haină
Cât în el trăi-vom ancoraţi
Cu iubirea, toleranţa fraţi
Vers- poet doar o imensă taină.

Un zâmbet selenar mi-aduce gânduri

Spre ierni ce-s cu zăpezile arzând

În iarna mare voi intra curând

Şi n-am să-ţi mai trimit de-acolo rânduri

Să nu te temi că m-am pierdut pe veci

Voi fi mereu alăturea-ţi de tâmplă

Şi chiar de nu voi şti ce se întâmplă

Izvoarele nu vor rămâne seci.

Tu să mă ţii aproape de iubire

Când îţi dezmierd adesea câte-un gând

Promit să nu mă vezi deloc plângând

Că lacrimile…