o mulţime de insecte
lumea
pişcă degeaba te fereşti
apare de oriunde
se înfige şi trage setos
licoarea rubinie
o tolbă de venin cerul
stropeşte cu substanţe
nimicitoare natura asta
astmatică
respiraţia se îngreunează
până la sufocare
inhalezi
aerul prin care aceste fiinţe se frământă
fiecare cu zborul ei
ori căderea
te doare
tuşeşti din piept disperi până la
tubul de oxigen
firul de pai…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Iunie 28, 2014 la 9:58pm — 4 Comentarii
de pe podul midiei spre parcul de divertisment
sunt mai cărunţi decât măzărichea de alaltăieri
care făcea exerciţii de empatie cu oamenii reci
năluca poartă conduri de cristal şi diadema
stelelor căzute pentru fiecare poet din mare dragoste
oraşul cu ochi de peşte alunecă pe sub tălpi
acoperit de inocenţă şi veselie de un timp
nu mă pot dezlipi de fereastra cu flori din ace
întoarse spre mine casele încăciulate nişte copii
au lacrimi de…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Aprilie 14, 2014 la 5:06pm — 9 Comentarii
chipeşa asta din fotografie e mama
tocmai ea se şterge pe şorţ de gustul pâinii
ascultăm focul din vatră umbrele noastre
se năpustesc pe ziduri ieşite din poveşti
capete de zmei au închis toate zânele
noi pornim în frunte cu mama să le salvăm
prin mărăcinişuri pe câmp prin pădure pe oriunde
putem să facem câte-o faptă bună urmăm fluierul de cuvânt
ca pe un instrument de magie care ne dă curaj
ne ţine de foame de fierbinte mai ales de iubire…
ContinuareAdăugat de Ottilia Ardeleanu la Martie 1, 2014 la 2:27pm — 17 Comentarii
mă gândesc mai des
la prietena mea cea cu origami
îmi povestea despre bărbatul din america
foarte inteligent
fiu-său cu el seamănă o ţinea pe-a ei
îmi arătase cândva un mail în care
individul îi făcea declaraţii amoroase
ieşite din comun
circumspectă avea râs de singurătate
suferea după cum mişca degetele pe hârtia specială
tot felul de forme impresionau lacrimogen
şi-a înălţat singură viaţa la rang de
casă mare duplex în…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Februarie 10, 2014 la 7:12pm — 3 Comentarii
ai încercat orice rol ţi-a ieşit în cale
niciunul nu ţi s-a potrivit mai bine decât moartea
ai lovit-o în pântece i-ai tăiat beregata
cât de frumoasă era aşa răpusă şi fără autoritate
cum ai fi putut-o iubi când s-a uitat în ochii tăi
cum s-ar fi rugat cu frica în oase
să-ţi otrăveşti singur zilele nu ai curajul
deşi deţii formula exactă a vieţii o laşi pe mai târziu
ori niciodată banalul nu te scapă exact ca un prieten
devenit duşman în…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Ianuarie 26, 2014 la 10:57pm — 8 Comentarii
cum se amestecă tricolorul în privirea mea
cameleonic în aerul rece de mare prin care nu vezi decât
acoperişul sub care lumea iese la existenţă ca la tribună
spiciul ei aproape că nu doare pentru că sub el e moartea
cea adevărată fermă şi caustică n-o mai distingi dintre
atâtea culori cu nume sofisticate la care
unii rămân cu gura strâmbă
cum se amestecă aerul tricolor cu golul din stomac
roşul unei inimi stătute de iubire cu paloarea din obraji şi…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Ianuarie 13, 2014 la 9:14pm — 8 Comentarii
mă uit ca după un lucru pe înţelesul tuturor
negura lumii se cocoaţă pe ziuă pe cetini
pe umerii mei nedezmorţiţi fără să mă bazez
pe vreo egalitate cu gerul întocmit în grabă
pe coala sfârşitului de an mă simt la limita
superioară a singurătăţii căreia nu-i disting
ochii sunt în disjuncţie cu ceaţa îmi ridică
igluuri împrejur nu recunosc niciunul pentru
inima mea vulpea dă târcoale chiar pe locul
în care s-ar putea face dragoste la…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Ianuarie 3, 2014 la 6:56pm — 14 Comentarii
merg aplecată printre poeme respiraţia fierbe zăpada
neatinsă lângă cenuşiul uman greu
de trecut cu piciorul cu inima sălbăticită umbrele
se fac fiare flămânde din aer neastâmpărate
gânduri negre ies la spălat pe faţă
ia-mi urma dacă poţi de coada unor litere
care curg din degetele bătute de scris
pun prinsoare cu tine viaţă c-o să rămâi cu semne
din sine scormonind obositor lumea nu-mi seamănă
nici cât un ac de cetină
mi-ar plăcea…
ContinuareAdăugat de Ottilia Ardeleanu la Decembrie 30, 2013 la 9:51pm — 7 Comentarii
la cine te gândeşti când te dezbraci de lumea de-afară
de mirosul ei greţos de aerul îmbâcsit pentru care
plătești cu iubirea pe care ai împărţit-o foaie cu foaie
să poți trăi până la sfârşit fără să apelezi
la trupul tău voi veni să fac un împrumut
de dragoste pe termen lung
voi completa spaţiul dintre noi un formular avantajos
nu-mi va fi greu s-acopăr dobânda la cursul zilei
cel mai bine-ar fi să fac un depozit în inima ta
când am nevoie…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 17, 2013 la 12:36pm — 19 Comentarii
te-am plâns, iubire?
ai vrea tu!
ai vrea tu să fii în pielea unui om
care te înțelege pe deplin
care știe că ai un început
dulce
fin
tulburător
nopți albe topite în foc
poezie în doi
vin roșu de inimă
o gură
de rai
care știe că începi
să faci câte-o gafă
pe măsură
te idolatrizezi
narcisisto
îți dau dreptate
așa cum mă modelezi
cu degetele tale bune de revistă
așa mă…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 16, 2013 la 5:48pm — 9 Comentarii
ţi se pare aşa de vulgar să priveşti singurătatea direct în ochi
s-o întrebi ce poartă sub tâmple ţi se pare o grosolănie să o admiri cu voce tare
se lasă privită cum vrea ea din unghiul care i se potriveşte cel mai bine
din care te ispiteşte cu picioarele ei lungi
atâţia ochi avizi se întreabă ce vârstă are singurătatea nu are vârstă
nu are riduri nu are vergeturi nici nu trebuie să ţină dieta dukan
bărbaţii i-au făcut curte iar femeile au rămas…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 14, 2013 la 9:19pm — 10 Comentarii
pentru neaşteptatul care ar fi putut fi şi nu te-ai străduit să fie
pentru minutele în care îţi rupeam din sufletul meu fiindcă tu nu aveai şi mă durea
pentru toate acele zise pe care le lăsam să curgă în gura ta ca şi când aş fi vorbit chiar din gura ta
pentru bucata de viaţă pe care ţi-am dăruit-o să-ţi faci ceva de pus pe tine fiindcă erai prea goală şi fiindcă tremurul tău era cumva şi al meu
pentru toamnele pe care le defineam împreună de la aceeaşi fereastră cu…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 10, 2013 la 11:19am — 15 Comentarii
e bine să ţii lucrurile pentru tine
să nu le dai drumul din colivie
unele nici nu ştiu să zboare
până la destinaţie au de trecut
frigul din oameni
e bine să îngrădeşti libertatea dorinţelor
după vergele colorate de plictiseală
să picotească cu ghearele strânse
pe braţul cuvintelor tale
de le vei fi scăpat nu fi aşa de
sigur/ă că nu vor ajunge în gura felinelor
care abia aşteaptă să sfârtece cu
foame visele tale…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 9, 2013 la 9:36am — 16 Comentarii
rece metalifer
coasta de aer iodat
norii îmbrânziţi pe sticlă
luna cu solzi îmbracată maritim
tăcerea şuierătoare sirenă care-şi caută de lucru
teama energetică acţionată din camera motoarelor
singurătatea dând ordine atâtor suflete îndepărtate de mal
marea care nu se mai satură
să despoaie iluziile noastre de mătase
dorul cât mulţimea de ciocârlii trimise la odihna privată
spre limpezirea cerului vor spune unii cărora bătăile de aripi…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 5, 2013 la 9:30pm — 10 Comentarii
vreo treişpe inşi
un bgp200
un cat
o basculantă
un camion
vreo şase de pe-aci
cum se aşterne lucrul acela de care
vom uita
zgomotul grămezile aerul prăfuit
pe oamenii cu lopeţi cu nivelatoare
pe unii cu descărcatul cu împrăştierea
pe alţii cu datul din cap din umeri
pe cei cu întrebările
pe cei cu verificările
pe cei cu mâinile la spate
deja din zilele următoare
vor parca aici e loc e frumos
ca…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 3, 2013 la 3:58pm — 8 Comentarii
când vara s-a aruncat de pe clădirea imensă
ceasornicul şi-a abandonat ticăitul
pentru schimbare
nisipul de pe ţărm s-a strâns clepsidră
într-o numărătoare inversă
frunzele s-au smuls din copaci
parcă se vorbiseră să se aştearnă
pled moale capului pierdut
ei s-au aplecat de o decapitare
păsările într-un zbor pesimist s-au rătăcit
cartea din foişor şi-a desprins o compasiune-două
din clipa aceea durerea de vânt a fost dusă…
ContinuareAdăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 2, 2013 la 8:46pm — 11 Comentarii
despre strada mea fără gropi vă spuneam
despre terenul neted despre verticalitatea
pomilor tăiaţi ca să nu ne cadă în cap
despre piatra care a fost luată de pe suflete şi
turnată pentru întărirea rădăcinilor noastre
dar omisesem omul de frig să-i zic omul vremii
doar pentru a mă referi la cât de bine arată ea acum
doar pentru a scoate din stradă bucuria
că n-am plătit-o ca pe o târfă
noi şi bărbaţii noştri mai ales
aşa cum m-au…
ContinuareAdăugat de Ottilia Ardeleanu la Noiembrie 1, 2013 la 9:38am — 13 Comentarii
frunzele se aruncă în gol
o disperare cum cad ele
perforează spontan acest aer de orţi care
petrec suflete peste pod
cine-o fi murit şi unde
se prăpădeşte viaţa în mişcarea lor legănată
un fagure se prevesteşte fiecare traiectorie
nimeni nu are acelaşi drum
nici măcar noi doi
smintită moartea ne aşteaptă cu zâmbetul ei
îşi arată dinţii îngălbeniţi
parcă ştie că toate drumurile duc la ea
frunzele cad şi se însoţesc
până…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Octombrie 20, 2013 la 11:07pm — 13 Comentarii
toamnă sufletul meu e plecat la datorie
pentru un zâmbet de familie
am lăsat tinereţea în hainele de mătase
parcă duc un trup greu în raniţă
cât vezi cu luneta sunt celelalte lucruri în rătăcire
şi toate picăturile rostogolesc pe fruntea mea
nenumărate roţi care transportă muniţie de gânduri
toamnă am sufletul ca o cască împuşcată
plină cu pământ din care iese colţul unui fir
scăpat cu viaţă
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Octombrie 15, 2013 la 10:14pm — 7 Comentarii
mama avea o rochie din jerse roz croită pe talie
o purtase cât o purtase dar pentru că se mai împlinise
mi-o dăduse mie eram la liceu şi când primeam câte-o învoire
mă întâlneam cu văru-meu o luam aşa prin parcuri
vizitam câte-un muzeu ori stăteam acasă la el ascultam muzică şi
povesteam de-ale noastre în timp ce tanti marioara ne aducea dulceaţă
de nuci verzi să se simtă şi ea bine când spuneam ce nemaipomenită e
anişoara ce mai face întreba
tot…
Adăugat de Ottilia Ardeleanu la Octombrie 13, 2013 la 11:13pm — 11 Comentarii
FONDATORI
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ - poetă, realizatoare emisiuni Radio ProDiaspora, redactor Revista „Eminesciana”, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
MIHAELA POPA - poetă
CARMEN POPESCU - scriitoare, realizatoare emisiuni Radio Vocativ
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor