știu iubite au trecut pe rând temerarii

la un semn își aprindeau copacii rătăciți

în miezul încrederii

păsările îmbrăcau podurile dintre ei

un crez flămând adună secvențe

pentru un alt vis unul însemnat vei vedea

de departe se…

poate că a trecut soarele să-și odihnească genele

cu tâlc

poate s-a așezat la masa unde amintirile

impart flamuri de ceară

și se fotografiază alb-negru

ori ferestrele ți-au trântit umbra

pe podeaua bronzată…

Îţi închin, cititorule,

acest poem simplu

din gânduri de nufăr şi ploi,

l-am găsit veghind la fereastra inimii

lângă o flacără incoloră.



N-am comori,

poate doar câteva pietre de râu

pe ele m-am odihnit într-o vară

când treceam spre pagina de carte

în care ţi-am scris numele

cu majuscule.



Lângă tine m-am trezit pasăre

săgetând văzduhul visului, …

Ce limpede mi-e crezul, ce proaspătă lumină

Coboară printre lespezi de-a lungul unui mal,

Sunt cavalerul serii criptat într-o grădină

Ce-și plimbă rădăcina din secetă-n aval.

Și-mi pare noaptea asta o rătăcire nouă,

Mai plină cu…

Te-ai aşezat la grinda nopţii

Să vină Moşul aşteptat,

Dar nu ştiu, un blestem al sorţii

Se pare că l-a-ndepărtat.



Ai mâna-ntinsă a dorinţă,

E-atât de mică şi suavă

De parcă-ntreaga ta fiinţă

Ar fi pe marea vieţii-o navă



Într-o derivă absolută.

Ştiu că ţi-e foame şi ţi-e sete,

Dar într-o peşteră tăcută

Visul tău alb o să se-mbete



Cu lacrimi calde-a…

Și te-am cântat iubire, și ploaie-n templu-am fost,

Nu ți-am falsat o notă. Acum dă-mi adăpost

Lângă o sete albă. Tăcută și flămândă,

Voi zăbovi să scutur toți norii din oglindă.

Poate-am strigat prea tare, poate prin câmpuri crude…

dă-mi palma să ghicesc cum se moare

între da și nu

la groapa cu minuni sosesc gărzile

un vultur ciopârțește jobenul cerului

schijele ard la zero grade și aleargă la o sută

despre nodurile încifrate nu-ți voi aminti

astăzi se judecă în piața luminii

cineva a furat partitura de rezistență

gloata s-a îmbrăcat de gală

piruete morocănoase un impresar de surâsuri

și rafale insomniace

mai târziu vei auzi…

tu vezi acei îngeri babilonieni ori sunt doar vâsle

care adună fărâmături de noi

din plămânii rechinilor?

am impresia că port un picior de aur și unul supărat

urcușurile au legea lor mai ales

când ies la furat

fluieră ca un…

Soarele în frac coboară

La al toamnei festival,

Într-un colț de ulicioară

Vântul cântă din caval.

Cavaler în gri la modă

Face plecăciuni. Și-apoi

Haina lui e prea…

ce faci acolo?

scriu.

pe întuneric?

ei, mă descurc. nu e chiar întuneric. dormi liniștită.

ce…

Spre tine toamnă vin

cu aceeaşi pagină de suflet,

am ascuns luna-n cocori

şi-n rădăcini cu înţelesuri adânci,…

Iată, ruga noastră, lacrimă-nghețată,

N-a știut s-arunce valurile-n foc,

A trădat misterul ce-mi bătea la poartă

Ascunzându-ți chipul într-un tainic joc.

Pe o filă rece, cu priviri cernite,

Scânteieri de gală s-au pierdut în…

gerul îmi spune că porți haine asortate cu inima

așa o fi

de aici aș crede că ești un punct mergător

spre farul din ceață

ai parcurs deja vreo trei munți

doi sunt ai tăi

altul își adună vrejul răsucit după miezul…

Știu că mă cauți în nisipul verde,

Sahara s-a ascuns la Polul Nord,

Acolo și-a făcut un rost și crede

Că îndrăgim tăcerile-record.

În depărtări se zbate o lumină;

Eu mătur stele - câte-n lung și-n lat -…

Of, ce lungă noaptea asta, are poduri de mătase

Ce se-ntind ca o nălucă între două maluri arse.

Te zăresc în vârful toamnei, printre stoluri rătăcite.

E târziu. Și ce departe mi-ai zidit chipul, iubite!

Altădată aveai țărmuri, toate în același gând,

Nu știu ce făceai cu ele, însă le-auzeam…

am strâns toate pânzele vremea catargelor a trecut

pustnicii cară lemne pentru aceeași colibă

arhitectul cu imagini ponosite doarme înțelegător

a uitat acoperișul într-o parte

frigul îndrumă oaspeții în spatele ușii albe

manopera asta mă…

fierarii vând o nouă potcoavă

în ea e degetul soarelui o legătură de chei

și strada care-și duce casele într-un sac

la vama timpului

ai aruncat în coșul meu de nuiele

tot mărunțișul inimii…

Îți las o floare la fereastră,

E de prin munți și s-a trezit

De mii de ori azi mai albastră

Și are-un farmec infinit.

E răsădită din lumină,

Știe precis că te-a ales

Să-ți fie calea ta senină

Și mesager prin univers.

Ascultă apele-n cascade!

Îți cântă serenade-n cor,

Poemul fericirii soarbe

Nectarul adunat din zbor.

Iar dacă pictorul de seamă

Ți-a pus pe chip surâs de…

Privește, mamă, la colțul casei e seară,

tutunul s-a ars, numai el știe hornul și mai zăbovește un pic,

nu-i mai ajung plămânii,

tu sosești din nu știu ce galerie și surâzi;

o, ce de stele, îmi spui,

dar munții-și prăvălesc pietrele și avem brațele goale, mamă,

ce facem dacă ne mută casa mai încolo, sub un nor de exemplu?!

S-au așezat albinele pe prispă,

stupul e în inima ta, lasă-le să-și strângă mierea într-un…

apa aceea tulbure are înfățișarea unui vultur

câți trecători au descoperit zgomotul din pieptul păsării

într-un cântec de seară

câte felinare s-au stins în casa de carton

în care dragostea se furișase ca un șoarece flămând

și mai ales de câte ori am pus inima acoperiș

în nopțile fără lună

la miezul întunericului va fi un incendiu știam de când am plămădit împreună

vinul din flori-de-mai

dar am lăsat roiul de…