Am sunat liniștea la ușă,
foile mele speriate înmuguresc idei
și spală noaptea pe față
pregătind destinul.
Construiesc temple, cuvinte înmugurite
dăruind mai mult ca noi
floare de zâmbet.
În josul paginii, așteptări,
anotimpuri arhivate,
ploaia mocănească
spală lacrima cu care-ți ștergeam privirea...
Se sparge fereastra tristeții,
spânzurată de clanța ușii,
doruri care nu mai deschid…
ContinuareAdăugat de constanta popescu la Aprilie 29, 2018 la 5:00pm — 15 Comentarii
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor