în jar de curcubeie se sting pe rând mătănii

pe insulă de gheață  ghiocul și-l ascund

miros a-îngropăciune purtat în cozi de câinii

scăpați dintr-o ursită ce gudură pe…

Ooof

trecem strada grăbiți și uităm

că în fiecare frunză

înainte să-și întindă nervurile

praful de cretă risipește fâlfâitul zorilor

cărămida efemeră

praf de iubire zăludă

pune cătușe amurgului

e o greșeală

amendată

de trecerea timpului

nisip irosit

într-o   clepsidră

cu brațe de caracatiță

soarta

între un pariu pierdut

când luna se ivește

și un câștig la loto

când…

Trei vrăji se-ascund într-un cofer

Destinul înroșește luna

Pe soartă îmi pune cununa

Stea încărcată de mister  

Descântecul mi-alege zâna

O rană se-adâncește-n cer

Beau tot coferul parcă sper

Să-mi curețe din piept cu mâna

Când menestrelul cântă-n ger

Un stuf de lacrime ca bruma

Oripilează precum ciuma

Văl irosit și auster

În colbul vremii astăzi cer

Colhozul vrăjilor…

ah pletele tale nebune

împărțind o  lume de câne

catran scăpărici sau cărbune

scursuri de uitare de sine

ninsori de mândrie târzie

împroșcând cerneală cunună

caracatiță tristă mânie

nervuri de clește sub lună

trec pragul sfărâmat de obuze

sărutul îmi poartă cenușa

cerșește luceafărul  scuze

când zorii aruncă mănușa

în dimineața aceasta

am îngropat

în pereții îngroșați ai inimii

amintirile triste

am fost puțini

doar eu

o lacrimă întârziată

și un nou început îmbrăcat în frac

dintr-o ascunzătoare ne priveau luceferii

sclipind bucuroși

credeau că nu-i vedem

dar le-am  făcut cu mâna

invitându-i  și pe ei

să se înfrupte

dintr-o bucată de trecut

am ieșit apoi la plimbare

pe tărâmul magic

al…

au înghețat cuvintele

țurțuri de amintiri prăvălindu-se

ca un rai cu petale de smoală

era un foc altădată

cu limba până la destin

azi gușterul

a învățat tabla înmulțirii

mai întâi…

A iubi

E o durere

Pe care nu vrei s-o împarți cu nimeni

De parcă ai fi altruist și egoist în același timp

Ai vrea să spui  tuturor  că te doare

Și parcă ți-e rușine

Că nu au și ceilalți aceeași plăcere

Unii-ți zic masochist

Și cuvintele ar trebui să te biciuiască

Dar nu te ating decât atunci când ochii iubitei

Nu reușesc să-ți sărute sufletul

A iubi e ca și cum ai rupe din inimă 

Uitarea de sine

Ca un…

Eu nu-ți mai port nectarul-râu de mult

În pietre colțuroase trilul tău

Ascunde în nisipuri gust de hău

Pe care nu voiesc să-l mai ascult

Te-ai rătăcit în jungla de arginți

Și nici  nu știi ce răni pricinuiești

Te vezi într-o oglindă printre sfinți

Cărând miresmele dumnezeiești

Ca un Sisif am fost am obosit

Spunându-ți iar și iar că ai greșit

Geppeto vrei să fii dar tu nu ești

Același om  cu care am…

se îmbrăcase de gală

vers clasic

iar sora ei

afișa o ținută modernă

vers alb

într-o parte

gulerul ei

atingea cerul

în timp ce

pământul

îi mângâia poalele

un apus de soare

o scălda într-un eseu

dar un țăran

cu hartă pe tălpi

o recita în gând

printre brazde

și sudoare…

am trecut dincolo de porți

șerpii  mi-au făcut loc pe un scaun

o fotografie 3D îmi dă senzația că trăiești

toți spun că nu e așa

altfel soarele ar răsări din ochiul tău stâng

și ar apune pe obrazul unui gușter

așa se naște

când trece o bătrână strada

și un șofer oprește la trecerea de pietoni

între coapsele alfabetului chirilic 

șoferul o  ceartă

ba chiar înjură

norocul  ei că nu știe românește

a…

ochii mei

sau izvorul sărat

din deșertul inimii tale

vulcanul renaște

marea urlă și încearcă

să ajungă la lună

dar în noaptea asta...

noaptea îmbracă iubirea

în cristale de fum

răgușit am scobit cu mirarea

un ram de măslin

rănit

am pornit la cules

peste bulgări de jar

sunt fachir

meteorice farmece

îmi sfărâmă trupul

împărțindu-l in două

una mă cheamă la…

în seara asta

castelul tău din carți de joc

îmi împrumută visele  

copacii înfloresc

în miez de iarnă

bibelouri de porțelan

țesătură de macrame

sau vise scobite

în blană de șobolan

ninsorile  cad 

cu negri fulgi rotunzi și calzi

privirile de corb scriu

pe coama unei

luntre din penumbră

fulgerul  nu are memorie

și surzii dau din coadă

ca un cățel

la un os aruncat

zidul…

cu mâinile crăpate o zână ce se scaldă

în ochii-nlăcrimați ai unui zeu uitat

înalță zmeie grele în ceruri piramidă

șenile ce despică un viitor pictat

pe mal pescarul tânăr cu tâmplele albite

în undițe agață neprihănit blestem  

iluzii îmbrăcate în rochii ponosite

fardează șters fecioarele-aceluiași harem

cărările virgine se împletesc în unde

la târguri pe tarabe la preț de perle vrac

noi încercăm în van…

au plâns trei zei în ceașca de cafea

și-un cerb privea  o flintă cum adoarme

chiar la izvorul dintr-un loc anume

la care el venea atunci să bea

o zână dezgolită de pudoare

citind în stele parcă lăcrima

chiar la izvorul ce urma-n cărare

dansul din stele ce se imprima

doar unul singur parcă surâdea

privind printr-o lunetă vinovată

cafeaua cu aromă-nlăcrimată

din care el urma apoi să bea…

Am iubit o fantazmă cu parfum de venin

Secerat de sărutul 'genunchiatului chin

Trag cortina împrovizată din apă și vin

Apa dulce aduce în plasă rechin

Trag cortina surori la o cană de gin

Premoniții avanpost adolescentin

Amanetul iubirii rădăcini de canin

Îmbracă paradisul frac adulterin

În caleașcă-n grădini răsădit-au acin

Icre de stică nici cristal nici rubin

Plugul ară îmbufnat același…

schimbul de vise
dincolo de pleoapele uitării
pe poante de balerină
în undele curbate ale unui urs
săbiile înfipte
pe față
pe dos
lerui ler
aplaudă soarele la apus
la trapez un cer
așteaptă la rând
să ningă
pe obrazul unui cerșetor
moș gerilă
predă ranița
lui moș crăciun

ursitoarele

au pe tălpi

scâncete de prinți

și pe brațe

urlete de cerșetori

adăpostul lacrimilor

stă să rupă evantaiul

din coasta ruptă 

un iluzionist  

invită asceții

 la cină

una câte una

minciunile roșesc

se rostogolesc

se umflă  

toți aplaudă

numai ursul

și lanțul

așteaptă

soborul

pe șine

vine…

ning clopoțeii fir de-argint

pe tâmpla unui țărm pustiu

ecoul pietrelor  de-alint

în plasă de pescari e viu

năvod din alge de smarald

într-un ocean orbit de jar

ce mă îndeamnă să mă scald

înveșmântat cu mir și har

purtat apoi de  busuioc

în târgul găzduit de prinți

tomnatici fără de noroc

aduși cu sila de părinți

privesc și ei în van sirene

la ora când se-ntorc…

am hotărât într-o zi

să zbor cu aripi de fluture

las moștenire spuneam 

visurile mele

ele te vor purta în zbor

privirea arcașului brăzdează cerul

gândul său este însă

înaintea privirii

rădăcinile vulturului

sunt aripile de fluture

trei amici  îmi spun  în spate

că în stele vrăjitoare

mi-au legat  în ape sorții

zmeii însă te visează

pe sub perne ude încă

scriitorii se frământă

cum în vers să te ascundă

iată luna iar răsare

și mă doare

o nălucă o minune

îmi apare

îmi dispare

din trecut o umbră umblă

să descânte-n plină noapte

spune șoapte

și vibrează

în subsolul de sub gene