în acord divin

curbată într-o linişte criptică

îmi pictez urma în cuvinte

în ropotul ruinelor de sub cearcăne

dezvălui noi dinastii ale…

Sarea lui Dumnezeu

- prietenei mele, Gina Taplamaci -

I-am văzut femeie,

îţi devorau al palmelor lut...

Doreau sa te cunoască

măcar cât o…

ochiul întors

se frâng zgomote în cioburi de timp

cȃnd în plămânii grei ceara se-ngroaşă

nu mă risipi în explozie de sadică tulpină

lasă-mi timpul liber să cânte…

ambra mitului crud

două fântâni şi o singură apă

acelaş izvor

şi ca să-ţi sorb sărutul nepregătit

din buzele…

ca şi înainte de trup

ca şi înainte de reci plecări argintate

e pasarea cu zborul de dincolo de vis…

un timp  din chipul meu roade apusul

pe geana grea o lacrimă se-apleacă

şi parcă uit că mi-e străin şi plânsul

că-i umbra grea şi depărtarea-i seacă

mai trece-un soare a timpului cenuşă

mai plânge-o zi a cerului icoană

şi parc-ascult durerea printr-o uşă

ce-n lacăt prinsă-i de…

în legare de rană

poem dedicat “îngeritului”, Ion da Coza

desprinde-ţi ecoul

de umede ziduri…

daţi timpului timp

daţi cenuşa trăirilor grele

la o parte

nu o legaţi…

celei ce cunoaşte calea

însetată de cer

vii să smulgi prada

din ghearele furtunii

tăinuind eternitatea…

Fierbântă locul plângerii de jale,

pune-mă-n ape, de asta-ţi este vrerea.

Ţine-mă aproape de rugul urmei tale,

şi-ngroapă-mă sub muntele din vale.

Nu pot să fug, salvează-mi tu căderea!

Oblon stelar mă-nchide-n a ta vină…

nu pot să fug din lagărul…

Nu sunt ceea ce pot fi...

Nu mă aud,

dar mă scurg cuminte

prin urletele destinului.

În goana asfinţitului grăbită...

fluturii secundelor mele

stau de strajă,

ţinând părţi din eu

la vama…

paşi în setea ierbii                  

prin păienjenişul vremii

modelând lutul oricărui vis

mai am de trecut o fugă

mă cheamă apa în fapta curgerii…

poem dedicat luminii

te-am citit negreşit într-o rază

de albastră însângerare divină

şi te-am pus ca o briză-ntr-o frază

de…

Când laurii slovei mă ştiu pe de rost,

Să nu mă spulberi în cenuşi vorbitoare

Că-mi nărui secunda cu tot ce au fost

Cântările stării la vremi de-nălţare!

De steiul uitat în seceta pleoapei,

Atârnă un strigăt gâfâit şi prelung

Că-n zări fulgerate de sângele apei,

Se sparge ecoul sub brazdă…

ceaţa calcă puntea

peste care

picioarele si gândurile trec

inventat

să părăsească orice spectacol…

toride straturi

cineva calcă pe clapele cuibului

mătăsuri rebele ale palmelor

ating ecoul

fascinaţia venerată de greieri…

Din clipa despărţirii-n hău,

în gânduri ard să mă ascund.

Să ning albastru-n părul tău,

cu aştri ochii să-mi inund.

 …

celui ce m-a zidit în umbră

mi s-au încâlcit degetele

ioane

pe o palmă de pământ…

pentru zethus

mâine frică

azi culoare

pe sub călcâie

râncezit praful anilor

doar lemnul îşi va întinde palmele…

Curg ploi ale stărilor stinghere

şi copilul se roagă

sub zidul aplecat de griji

în noaptea visului său

numără stelele căzute

în candela plânsă de ochiul tăcerii

bat clopotele tâmplelor arse de sori

se umblă pierdut

pe sub urme crăpate

de…