ELOGIU LIMBII ROMÂNE - ELLENA BUICA (TORONTO/CANADA)

[Ion Nălbitoru]

ELOGIU LIMBII ROMÂNE

31 AUGUST

 SĂRBĂTOAREA LIMBII NOASTRE NAŢIONALE

LA RM VÂLCEA

Cu prilejul acestei Sărbători dedicate Limbii Române, transmit un salut din partea românilor trăitori în Canada, dar de fapt, din întreaga lume, oriunde se află români, fiindcă aşa răspândiţi cum suntem, totuşi suntem  uniţi în spirit, în dragoste de ţară, de neam şi de limbă.

 

În fiecare  31 august al fiecărui an, românii din ţară, ca şi cei de pretutindeni, pot trăi cu bucurie Sărbătoarea Limbii Române, cea mai spiritualizată dintre sărbători. Limba română e limba sfântă a unui popor plămădit de Domnul pe acea "gură de rai", supranumită "Grădina Maicii Domnului".

Celebrând limba română, îi oferim aleasă cinstire ca pentru o stemă  împărătească a neamului nostru, sărbătorim  unul dintre simbolurile fundamentale ale unităţii naţionale. Ea ne-a ţinut uniţi timp de zece milenii de când  trăim pe acest pământ. Ea ne oferă mândria identităţii noastre naţionale, mândria unui popor cu cea mai mare vechime din Europa care trăieşte încă acolo unde s-a născut, a crescut şi s-a dezvoltat în  granițele sale. Avem mândria că poporul nostru este primul popor din lume care a folosit scrierea  acum 7000 de ani în urmă, pe când alţii nici nu existau ca popor. Tăbliţele de la Tărtăria,  aşa cum recunosc toţi cei care le-au studiat, ne fac dovada că am fost prima civilizaţie care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de anii înaintea scrierii sumeriene cunoscută ca cea dintâi scriere. Astăzi şi Vaticanul recunoaşte că poporul nostru este cel care a dat  limba ştiinţifică a lumii - latina - şi limba liturgică pentru Roma şi pentru ortodocși - slavona - care izvorăşte tot de la noi. 

 

Pentru cinstirea limbii noastre, în  această zi festivă  se  desfăşoară manifestări în fiecare colţ de ţară, dar şi cu ecouri oriunde în lume se vorbeşte limba română, un prilej de a-şi exprima dragostea şi preţuirea pentru graiul sfânt  cu miresme de azimă, grai de o rară  frumuseţe şi armonie, limba generatoare de poliseisme şi metafore,  adânc înfiptă în pământul ţării noastre.

Participând la o astfel de manifestare care se desfăşoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, împreună cu organizatorii şi iniţiatorii acestui însemnat eveniment, alături de numeroase personalităţi ale culturii noastre şi, desigur şi un numeros public, îmi oferă prilejul să mă  bucur din plinul inimii   ca  slujitor al limbii române, ca fost profesor de limba şi literatură română, dar şi  prin scrierile pe care le-am publicat.

 

Ne bucurăm la  această sărbătoare de un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, care se desfăşoară pe timp de trei zile, pregătit de organizatorii: poeta şi  prozatoarea  Ligya Diaconescu, Director General al Revistei internaţionale româno-canado-americană,STARPRESS,istoricul,cercetatorul, inventatorul şi gânditorul George Rotaru, Directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Valcea, scriitorul Al. Florin Ţene,  Preşedintele Ligii Scriitorilor din România, iar moderator,   scriitorul-publicist Ion Nălbitoru, Redactorul-şef al revistei "Memoria slovelor" 

 

Din acest program  amintesc doar câteva momente:  în ziua de  1 septembrie este programată  urcarea pe muntele Cozia şi arborarea drapelului naţional,  10m / 6 m - cu panglica COLUMNA ROMÂNISMULUI  realizat de domnul  George Rotaru (precum şi  diplomele care se vor înmâna la această sărbătoare); în 31 august, cuvântările unor personalităţi de seamă ale culturii noastre, lansarea revistei literare "Memoria slovelor" a Ligii Scriitorilor Vâlcea, şi lansarea a  numeroase cărţi de către autori din ţară şi diaspora.               

Un moment deosebit va fi  lansarea antologiei "Limba noastră cea Română", volumul al II-lea, apărut sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu (cu participarea a peste jumatate din scriitorii prezenţi în antologie, din ţară şi diaspora –Canada, USA etc) dar şi prezentarea Antologiei „Columna Romănismului” realizată de domnul George Rotaru, precum şi premierea câştigătorilor concursului international de proză scurtă şi poezie organizat de redacţia revistei "Memoria slovelor" sub conducerea scriitorului Ion Nălbitoru.

Putem zâmbi  filmării  făcută cu sprijinul  domnului Gheorghe Udubae (organizatorul festivalului anual de film în cadrul sărbătoririi IMNULUI românesc la Rm.Vâlcea- 31 iulie) şi celor două posturi de TV locale, că ne vom  bucura  ascultând  interpreţi de muzică şi de recitări .

 

Nu putem vorbi de această aleasă sărbătoare fără să amintim de   iniţiatorul şi aprigul luptător pentru a da fiinţă acestei sărbători, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată  sărbătoare şi împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoţi în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături,  doamna Ligya Diaconescu, domnul George Rotaru, Al. Florin Ţene, şi alte personalitati culturale, aşa cum ne-au dovedit organizând  sărbătorirea  limbii romane anul acesta la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a celei frumos  desfăşurate anul trecut - în 2014 pe malul Mării Negre, în staţiunea Jupiter de doamna Ligya Diaconescu  şi revista internationala STARPRESS - www.valcea-turism.ro.

 

Chiar dacă până în anul 2013  limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, marii gânditori, scriitorii şi poeţii, preţuindu-i darurile alese, forţa de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăţia şi diversitatea ei, au celebrat-o în creaţiile lor. Îndrăgită de poetul Vasile Alecsandri, acesta spunea că este: “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult har, în graiul său, poporul nostru a scos la lumină  multe proverbe şi zicători pline de învăţăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet naţional, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei.

 

Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie aşternut în scrieri, este  comoara fără preţ cu care ne-a învrednicit  Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia,  cuvântul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haina care îmbracă gândurile şi trăirile noastre  pitrocite  în adâncul inimii şi în cutele  adânci ale minţii omeneşti. Cuvântul limpezeşte  zonele abisale ale conştiinţei umane, el e acela care creează relieful istoric al timpului unui neam înveşnicindu-l. Cu ajutorul graiului poţi   petrece o viaţă în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipa de iluminare a gândului şi cu elanul subtil, curat şi sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsaţiilor inimii şi ale cutelor creierului uman.

 

Cu o vechime "în adâncuri înfundată", astăzi, cu satisfacţie constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită şi scrisă, este tot mai răspândită în lume şi purtată cu dragoste de către emigranţi, răspândită prin viu grai, precum si printr-un mare număr de scrieri, la care şi-a dat "osteneala" şi internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar şi prin internet, aşa cum este şi revista "Obsevatorul" din Toronto, care se bucură de un binemeritat prestigiu şi din partea căreia, ca un vechi colaborator,  vă adresez un călduros salut. Un merit deosebit îl au diferite societăţi culturale. Amintesc doar una dintre acestea. Ca membru fondator, doamna Ligya Diaconescu ne vorbeşte de rodnica activitate a  Societăţii Internaţionale a Jurnaliştilor de origine română din întreaga lume înfiinţată în provincia  Quebec (Canada), La Montreal, care cuprinde 87de ziare, reviste, posturi de radio şi TV din lumea întreagă (Norvegia, Canada, Germania, Australia, USA etc). Astfel de publicaţii, din ţară şi de prin toate colţurile lumii unde se află români, au meritul deosebit de a fi  adunat în acelaşi cadru scriitorii de pretutindeni şi au creat punţi literare  între scriitorii din ţară şi cei ai diasporei româneşti.  Este emblematică  semnătura scriitorilor  diasporei în revistele din ţară, precum şi a scriitorilor din ţară în revistele de limbă română răspândite în lume.  Benefică este şi lansarea în ţară a cărţilor scrise peste graniţă, precum  şi prezenţa lor în târgurile de carte.

Un laudatio i se cuvine prestigiosului jurnalist româno-australian, George Roca, pentru că, printr-un efort deosebit, a dat un suflu puternic limbii române publicând mii de scrieri ale autorilor de limbă română făcându-le să circule pe toate meridianele lumii. Este un laudatio pentru frumoasa lecţie de înalt patriotism. Prin astfel de porţi larg deschise ale artei cuvântului, literatura noastră contemporană este tot mai cunoscută pe mapamond şi lasă să pătrundă în ţară noutăţi relevatoare, pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieşite din vechile canoane, ajutând la fortificarea  limbii române. Astfel, vom putea cânta cât va exista poporul nostru, cu acelaşi dulce glas ca şi Alexei Mateevici,  "Limba noastra-i o comoară" şi vom  urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion: "Vorbiţi, scrieţi româneşte,/ Pentru Dumnezeu!".

 

Elena BUICĂ  / Toronto / CANADA

 

 

[Ion Lazăr da Coza]

Frumos articol, bine scris!

Totuși, domnule Nălbitoru, pe viitor, nu mai aduceți materiale de pe internet. Cine vrea să fie la/cu noi, să-și facă un cont.

Stimă,

da Coza

[Ion Nălbitoru]

Domnule Ion Lazăr da Coza articolul nu este luat de pe internet ci l-am primit chiar de la doamna Elena Buică pentru a-l publica pe unde public eu. Ne cunoaștem de anul trecut de la Jupiter de la Ziua Limbii Romane si corespondăm des. I-am făcut și o cronică la cartea ,,Frumoasele vacante,, pe care mi-a dăruit-o la acel eveniment. Acea cronica am publicat-o și pe situl dv.

Pe 31 august mi-a promis că va sosi din Canada la Râmnicu Vâlcea...

Cu multă considerație, Ion Nălbitoru