Sinopsis

[Mladin Cristian Lucian]

Sinopsis

Urmărind recent canalele media naţionale, îmi vine în minte o similitudine între fenomenul defrişărilor forestiere mai mult sau mai puţin legale şi fenomenul cultural.

Dacă interesele materiale ariviste sunt cauzele defrişărilor ilegale , acest fenomen modificând semnificativ peisajul natural, ba chiar indirect şi pe cel antropic,văduvindu-l de de normalitatea verde, neplantând alţi copaci tineri şi ocrotindu-i cu grijă pentru ziua de mâine, viitorul este sumbru.

În plan cultural, artiştii consacraţi din diverse forme ale artei, ajunşi la apogeul maturitaţii artistice, trebuiesc,în opinia mea, să se îngrijească în sădirea, îngrijirea tinerelor talente pentru a asigura viitorul cultural al urbei şi, de ce nu , al ţării.

Anumiţi copaci sunt prea înalţi şi nu li se mai poate vedea vârful. Este nevoie de puieţi pentru ca lumea să îi vadă pe langă copacii uriaşi realizând astfel faptul că actul cultural încă are loc în detrimentul trendului actual de globalizare a activităţilor comerciale, a luptei pentru supravietuire de zi cu zi.

Însetaţii de frumos nu trebuiesc privaţi de accesul la frumos şi cultură, toată lumea trebuind să conlucreze la obţinerea acestui deziderat. Atunci când tinerele mlădiţe au iniţiative proprii,trebuiesc încurajaţi, nu sabotaţi., tranziţia între generaţii realizându-se orişicum lin, pe parcursul a 10-20 de ani.

Cei ce au ca mediu de lucru cadrul gimnazial, liceal sau universitar sunt cu adevărat binecuvântaţi, având acces la toate informaţiile privind concursurile, evenimentele culturale şi alte diverse activitaţi specifice cadrului didactic, mergându-se pe ideea de reciprocitate.

Pentru creatorii de artă , literară sau de altă natură , neafiliaţi mediului didactic este cu atât mai de lăudat efortul lor de a ţine pasul cu tendinţele culturale, cu concursurile organizate sau diferitele activităţi artistice, efortul lor fiind unul considerabil.

Şi totuşi, nu pădurea aparţine unui copac , oricât de mare ar fi el, ci copacul aparţine pădurii.

Îmi vine în minte exemplul lui Donald Trump, care a fost ridiculizat,fiind făcut personaj de desene animate(,,Familia Simpsons”,în anul 2000). Opunându-se fenomenului politic consacrat, abordând chiar o viziune total opusă, venind în întâmpinarea problemelor oamenilor la modul concret şi pragmatic.

Orice tânăr debutant are toată viaţa înainte şi numai Divinitatea poate şti ceea ce va deveni în timp ca valoare artistică sau socială.

Pe de altă parte, un exemplu concludent este şi cel al împăratului, care s-a rătăcit la vânătoare, fiind salvat de un cioban. În semn de recunoştiinţă, i-a dăruit acestuia domeniul pe care era amplasată stâna.

Putem învăţa şi primi ajutor de la oricine, oricat de bine situaţi am fi, sau oricât de mic ar fi cel care ne ajută.

,,Carpe diem ''dar ,,memento mori'' pentru că ,,Sic transit gloria mundi!”

Dixit!

[Sofia Sincă]

O prelegere privind formarea culturii, mai concret încurajarea oricărei formă de cultură. La general. Da, este adevărat că orice mlădiță trebuie ocrotită pentru a se forma un copac, dar și ea, mlădița trebuie să facă efort pentru a crește, a se dezvolta. Altfel, este în zadar.

Asta, vorbind la nivelul nostru, al celor care încercăm să întreținem, cel puțin, un  dram de cultură. Să nu vorbim de lipsa interesului celor mari, sus-puși.

În text, mai sunt încă scăpări de punctuație și lipsă diacritice, tocmai pentru că vorbim de cultură...

Am citit cu interes,

Sofi