Petrecere nefastă (6)

[giurgiu maria]

De când Desire dispăruse de pe plajă Nicola și Marco, nu-și dădeau pace. Căutaseră cu de-amănuntul în ambarcațiunile ce se aflau acostate pe plajă, chiar și pe la restaurantele învecinate, însă nici urmă de Desire. Se interesaseră printre persoanele care se ocupau de întreținerea plajei și ambarcațiunilor la localurile învecinate și nu găsiseră pe nimeni, care să pară că ar avea vreo legătură cu ceea ce-i interesa pe ei. Era însă greu de ținut sub observație totul. Încercaseră până și cu cei câțiva drogați ce dormeau pe plajă, băgându-i în sperieți, dar s-au convins, că nu văzuseră nimic, în afară de unul care văzuse de departe acel du-te vino al lor mai devreme pe plajă. Acela, susținea însă, că nu putea recunoaște persoanele, ce-și făceau de lucru acolo pe plajă, fiind prea departe. Au ajuns la concluzia, că făcuseră greșeli multe și fata era posibil să se fi ridicat așa amețită cum era de la drog și să se fi îndepărtat singură. Nu erau însă siguri de acest lucru și trebuiau să afle adevărul, neapărat. Nicola era furios și îi zicea lui Marco:
– Sunteți o gașcă de neisprăviți și tu ești cel mai prost dintre toți! Trebuia să te fi gândit să o duci la loc sigur, ca să nu scape, nu să o pui la dispoziția tuturor, doar ca să te răzbuni pe taică-su! Bastardo!
– Poate vrei să spui, că nu ai fost tu ăla care ardea de dorință să profite mai degrabă de ea? Mi-ai sugerat tu, ce să fac, ca să te distrezi și a trebuit să-i satisfaci și pe ceilalți cretini ca să nu existe discuții. Du-te dracului,Nicola! Ești un mare ticălos! Acum încerci să dai vina pe mine, asta însă nu ne ajută s-o găsim. Trebuie să ne gândim la un plan mai bun.
– La dracu, Marco! Sunt furios la culme! Scuză-mă! Cum a putut să scape? Se vede că drogul ăla nu era ceea ce trebuia să fie.Trebuie să am o discuție cu acel blestemat de Costas care mi l-a vândut drept marfă de optimă calitate. La dracu! Cred că va sfârși în infern acel bastard blestemat! Nu știe pe cine a încercat el să tragă pe sfoară și îl voi lămuri negreșit.
În acel moment, telefonul lui Nicola sună:
– Alo?
– Ciao Nicola! Sunt Massimo și doream să-ți spun că eu mi-am îndeplinit misiunea! Am urmărit oamenii mei până acasă, m-am uitat bine și în mașina lor, care au lăsat-o în parcarea din fața casei lor și nimic! Fata nu e cu ei și eu cred, că nu au nimic de-a face cu dispariția ei. Voi ați avut mai mult noroc?
– Nu! Parcă s-a volatilizat! Ascultă Massimo, de cei doi cretini care i-am trimis să ducă cele două tipe acasă, ai vreo veste? Îi ucid,dacă în loc să-și facă treaba profită să ne bage în alte buclucuri. La telefon nu răspund. Dacă-i vezi spune-le să mă sune acei ticăloși!
– Eu nu am idee ce fac ei și poate s-au dus acasă! Aș dori să mă duc și eu acasă ca să nu am iar discuții cu mama. Îmi face iar viața un calvar, dacă nu merg acasă în astă noapte. Mai încerc să-i chem la telefon o dată.
– Bine! Cheamă-i tu și anunță-i să mă sune imediat! Ciao!
Massimo a chemat de două ori pe Carlo și într-un târziu i-a răspuns:
– Carlo, ce dracului faceți? Nicola e scos din minți de supărare că nu l-ați chemat. Unde sunteți?
– La naiba Massimo! Una dintre cele două tipe, aproape ne-a scos din circulație pe mine și pe Fernando! O căram în spate pe ticăloasa aceea, crezând că era inconștientă, căci așa părea, când ea m-a surprins lovindu-mă pe nepusă masă! Era precum o scorpie feroce ticăloasa și nu am avut vreme nici să scot un cuvânt. Când a terminat cu mine, la atacat pe Fernando. El fiind mai în față cărând-o pe cealaltă, nu observase ce se întâmplă. L-a scos din circulație și pe el, a cărat-o cu sine pe cealaltă blestemată și au dispărut … n-aș putea spune în ce parte au luat-o. Mi-a rupt nasul nenorocita și m-a distrus cu o lovitură între picioare, m-a scos din circulație pentru câtva timp. Ce o să mă fac eu când m-o vedea Angi cum sufăr ca un câine și ce –i voi răspunde când va pune întrebări?
– Ooh doamne! Da ce dracului bărbați mai sunteți și voi că v-a scos din circulație o muiere drogată? Că doar era drogată, nu?
-Ți-am spus că m-a luat prin surprindere, ticălosule ! Nici nu gândeam că se trezește până a doua zi în felul cum arăta, în schimb era precum o scorpie dezlănțuită, în mare formă când m-a atacat. La dracu cu toate blestematele astea de femei, cu Nicola cu Marco și cu tine!
-Calmează-te boule! Sună-l imediat pe Nicola și spune-i cum stă treaba! Înseamnă că ceva nu a funcționat cum trebuie cu somniferul. Se schimbă treaba! Cealaltă e posibil să se fi trezit mai repede decât prevăzuseră ei și să fi fugit de unde au lăsat-o.
– Îl sun! Ciao!
Cei doi închid telefonul și Carlo îl cheamă imediat pe Nicola, privindu-l compătimitor pe Fernando care se trezea după cruntele lovituri primite de la Maria Carla. Acesta vedea stele verzi din cauza durerilor ce suferea în zonele deteriorate. Nu era în stare să facă nici un pas fără să-i vină să urle. Carlo constata că el scăpase ceva mai ieftin, ca prin miracol. Telefonul sună și Nicola răspunde în cele din urmă:
– Alo!
– Alo! Unde naiba sunteți ticăloșilor? De ce nu răspunde-ți? Nu v-am spus să mă țineți la curent, ticăloșilor?
Carlo așteaptă să înceteze o clipă blestemele lui Nicola de care îi era lehamite, ca să-i zică ce se întâmplase:
– Ascultă Nicola! Fetele acelea s-au trezit înainte de când prevăzuseră-ți voi și ne-au surprins lovindu-ne în timp noi le căram în spate crezându-le complet inofensive! Cred că și cealaltă s-a trezit și a plecat singură!
-Ce dracului spui Carlo? Cum? Cine s-a trezit? Vrei să spui că somniferul nu a fost destul de puternic?
– Da! Una din ele, Maria Carla, era cât se poate de trează și cum o credeam adormită, în timp ce ne-am îndepărtat destul pe stradă, m-a lovit fără veste rău de tot, că am căzut leșinând de durere. Ticăloasa aia nu-i o femeiușcă oarecare după cum știe să lovească, pare că are școală, e o profesionistă. Știe exact cum să scoată un om din circulație, tipa. Ea a continuat, să mă lovească, până ce, nu am mai știut de mine. Întâi m-a lovit între picioare apoi m-a făcut zob, mi-a rupt gura, nasul, nenorocita… apoi a sărit asupra lui Fernando care era mai în față și l-a aranjat și pe el, după care au fugit amândouă!
-Ooh, porco diavolo! Ce dezastru! Ce dezastru! Sunt înconjurat numai de fătălăi nu de bărbați. O afurisită de muiere să vă reducă în halul ăla?  Nu pot să-mi cred urechilor! Rămâi aproape de telefon nenorocitu-le, căci te chem puțin mai târziu să-ți spun ce-i de făcut!
– Ce dracului crezi că mai e de făcut altceva, decât să ne dăm la fund? Fetele acelea ne pot băga în mare belea, dacă merg la polițe să ne denunțe!
-De ce să vă denunțe dobitocule! Cine dracului le mai crede când v-o vedea pe voi în ce hal v-au adus? Acum voi sunteți cei maltratați proștilor! Nu cumva voi ați încercat să vă dați și la cele două, deși eu vă spusesem să nu o faceți, de ați înfuriat-o pe scorpia aia?
Carlo își dă seama că l-a luat gura pe dinainte și a spus o prostie, gata să se dea de gol, că au încercat să le violeze și pe cele două. Caută să o dreagă repede:
– Nu, Nicola! Mă refeream la cea de pe plajă! Dacă nu era destul de inconștientă și știe ce i s-a întâmplat, ne poate face mari probleme, dacă ne denunță.
– Nu o va face! Nu are martori, probe și nu era conștientă în acele momente. Asta e sigur!
Voi araja eu treaba asta. Duceți-vă acasă și ține-ți telefonul la îndemână că poate voi avea în dimineața asta treabă cu voi!
-Bine Nicola! Să știi că eu nu mă simt în stare acum, în halul cum sunt să mai îți fac vreo treabă pentru tine și nici nu mai vreau alte belele, așa că nu mai conta pe mine. Nu-ți datorez nimic amice!
– Ce spui Carlo? Te-ai distrat alături de ceilalți cu fata aia și acum încerci să te dai la fund? N-o să-ți meargă, crede-mă ticălosule! Ești și tu în rahat cât și toți ceilalți care au fost la petrecere! O să mai stăm de vorbă amice și o să mi-o plătești!
În sinea lui Carlo simțea că se sufocă de furie. Nu-i plăcea deloc tonul și pretențiile acestui Nicola. Nu erau în solda lui, nu-i plătea nimic și cu toate astea se purta cu aroganță, făcea pe șeful pentru că-i atrăsese împreună cu acel cretin de Marco în povestea asta și îi făcuse părtași la violul acelei amărâte pe care le-o oferise pe tavă. Dacă el nu ar fi profitat de ocazie cum intenționase inițial, îl luau în zeflemea. Dar o făcuse și acum regreta, căci dacă răsufla ceva despre ticăloșia la care și el participase, Angi iubita lui l-ar fi lăsat cu siguranță și viața lui ar fi fost distrusă.
Fusese un prost, că se lăsase atras în chestia asta urâtă chiar dacă nu se droga. Asta se întâmplase mai mult din cauza lui Marco, care era prietenul lor, cântau în aceeași trupă și el le procura clienții, fiind șeful trupei. Practic îl împinsese să profite atunci când el s-a arătat dezinteresat și fără tragere de inimă, spunându-i că tipa nu înseamna nimic pentru el. Era cunoscut și apreciat de șefii de restaurante. Ei toți din grup îi datorau lui Marco, faima și aprecierile clienților, contractele bune, ceea ce conta mult, în meseria lor. Era talentat Marco și expert în alegerea repertoriului muzical. Avea și un stil convingător în relațiile cu clienții, avea șarm și știa cum să se facă agreabil. Era însă foarte răzbunător și ferească dumnezeu să-i devii dușman! Asta era partea urâtă la el. Omul ăla are un sloi de gheață în loc de inimă.
Fata aceea, Desire era moartă de iubire pentru el iar el se prefăcea că simte la fel, însă nu dorea decât să o distrugă, disprețuind-o. Asta doar pentru că odată de mult tatăl fetei l-a umilit , interzicând fiicei sale relația cu el.
Marco, era omul care ar fi putut reuși să-și ducă trupa de muzicanți către succes. Păcat că prostul ăla începuse să tragă iar droguri pe nas și bănuia că acest mafiot de Nicola care îi dădea drogurile, îl cooptase pe Marco să le și vândă pe ascuns, în localurile unde cântau. Odată ce a luat-o pe această pantă, adio speranțe de viitor. Dependența de droguri e drumul sigur spre pierzanie. Mai mult, recăzuse și Fernando care acum era dependent și în aceeași situație cu Marco. Mai nou, a descoperit că și Massimo se droga. Își zicea în sine Carlo:
,,La dracu, eu unu, nu mă voi lăsa prostit! Ticăloșii ăștia, în special Marco,ar putea să mă tragă la fund și pe mine, chiar fără voia mea.Trebuie să ies din rahatul ăsta dar problema e cum? Dacă plec din trupă acum, pierd munca, faima și destui bani. Greu mai găsesc o ocazie așa bună de câștig. Asta nu poate intra în discuție. Trebuie doar să deschid ochii și să fiu atent, să nu mă las atras în belele ca în seara asta. Mai ales acum că Angela s-a decis să rămână cu mine. Ooh! Sper să nu afle niciodată de porcăria în care m-am băgat astă noapte! Mă aruncă pe ușă afară, dacă nu mă ucide mai întâi și nu doresc să o pierd pe fata asta. Uff! Complicată mai e și viața asta! Apropos! Trebuie să mă gândesc ce-i spun Angelei, despre felul cum m-am pricopsit cu vânătăile astea urâte.La naiba! La asta nu mă gândisem. Sper să nu mă trădeze prostul ăsta de Fernando.”
Între timp, Fernando se ridicase în două picioare, cu chiu cu vai. Se vedea clar că fata aia îi făcuse praf bijuteriile, pentru multă vreme după cum se chinuia să meargă, ca vai ce capul lui amărâtul! Îl schilodise ticăloasa. Se apropie de el compătimitor zicându-i:
– Hei! Fernando! ,,Come va”? Dumnezeule! Te-a desfigurat ticăloasa aceea, că nici nu te-aș mai recunoaște dacă n-aș ști cine ești. Porco diavolo! Mă vezi Fernando?
-Da Nenorocitu-le! Te văd! Unde e nenorocita aia ca să o ucid? Văd doar cu un ochi, dar mi se pare că și mutra ta e destul de șifonată. Cine dracului ne-a făcut asta? Parcă era o femeie! De unde a răsărit, că eu nu văzusem pe nimeni pe stradă, în afară de noi și cele două drogate?
– Dar cretin mai ești, ori te-a năucit aia în bătaie de nu mai știi pe ce lume ești! Păi era chiar una dintre drogate cea care ne-a aranjat. Era cea care o căram eu în spate. S-a trezit sau doar se prefăcea că-i inconștientă. M-a scos din circulație pe mine luându-mă complet prin surprindere și cum tu încercai să-i abuzezi prietena, nemaivăzînd nimic în jurul tău, după ce a terminat cu mine, a sărit pe tine nenorocitu-le! Ea te-a aranjat astfel!
-Pe dracu!Hai repede după ele să nu ne scape!
Zicând acestea, dă să se pună în mișcare împleticindu-se și era aproape să cadă, secerat de suferință dacă Carlo nu îl susținea la timp.
– Ești nebun! Cum dracului să le mai prinzi că or fi de mult la adăpost! Am zăcut amândoi inconștienți ceva timp. Tu, mai mult. După ce ne-au redus pe noi la tăcere, au fugit ticăloasele alea.
– Porco diavolo! Dar erau inconștiente.
-Se vede că nu destul, dacă au putut să ne facă asta. Hai să ne cărăm mai repede de aici până nu trece vreo patrulă de poliție și ne întreabă ce am pățit! Te duc eu acasă că am mașina aproape sau te simți în stare să mergi singur?
-Nu știu! Nu cred că pot sta șezut. Mă simt ca dracu!
– Am vorbit cu Nicola. S-ar putea ca mai târziu să aibă nevoie de noi.
– Ce vrea ticălosul ăla? Să ne bage în alte buclucuri? Nu vreau să aud! Nu i-ai spus ce s-a întâmplat?
– Ba i-am spus! Se pare că și fata de pe plajă s-a trezit și a fugit deci drogul folosit să le scoată din circulație pe fete, a dat greș. Nu era marfă bună.
Cei doi au ajuns în parcare și de acolo cu mașina lui Carlo au ajuns în cele din urmă acasă cu chiu cu vai.
În dimineața următoare Marco și Nicola au căzut de acord, ca unul din ei să supravegheze casa lui Desire cu multă discreție, să vadă dacă ea a venit acasă. Dacă nu, era încă pe undeva ascunsă, ori cineva a ajutat-o să scape stricându-le lor planurile sau a fost răpită. Trebuiau să afle mai repede ce dracului se întâmplase și să împiedice să se înrăutățească treburile.
A rămas Marco să țină casa sub observație. Era plin de furie și frustrare și Nicola îl atenționase să nu facă alte greșeli că îl lasă baltă, dacă se bagă singur în gura lupului, din dorința lui de răzbunare. El unul nu-și dorea carabinierii pe cap să-și bage nasul în afacerile lui, pentru o prostie. În timp ce Marco supraveghea casa, a văzut-o intrând pe Maria Carla și a tras concluzia că Desire e acasă. Deci aveau dreptate să presupună că drogul nu era ce crezuseră. L-a anunțat pe Nicola să-i confirme că presupunerea era corectă, mai cu seamă că Maria Carla era într-o formă destul de bună când de fapt ar fi trebuit să fie încă incapabilă să meargă pe stradă, dacă somniferul acela care el îl pusese în sticla de șampanie, ar fi funcționat conform cu așteptările lor.
Totul săpase de sub control, în plus exista pericolul ca ea să-i denunțe. Sau poate nu. Va risca și o va chema mai târziu pe Desire, prefăcându-se că nimic nu s-a întâmplat. Posibil că nu-și amintește nimic și va crede că s-a îmbătat. Poate nu totul e pierdut.

Va urma

[Corina Militaru]

Personajele negative sunt în derivă. Să vedem cum vor plăti pentru faptele lor. Eu asta sper să se întâmple. :)

Altfel, trebuie revizuit textul - este păcat să piardă valoare din cauza erorilor.  Ai câteva greșeli(deamănuntul, maidegrabă, Nenorocitu-le etc), repetiții(m-a scos din circulație, de exemplu, apare de vreo patru ori într-un paragraf)... 

Aștept cu interes continuarea!

Cu prietenie,

[giurgiu maria]

Mulțumesc frumos doamna Corina! Voi corecta.