Pentru o anumită misiune, avem nevoie de trei femei blonde, cu ochii albaştri sau verzi, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani. Înscrierile se fac la secretariatul Şcolii pentru misiuni speciale, până la data de 30 ianuarie.

Am inventat o soluţie care, picurată în ochi, face ca ochii să strălucească puternic. 
Astăzi, am primit-o pe Violeta, prima femeie care s-a înscris pentru misiune. Este foarte frumoasă şi dornică de senzaţii tari, un amestec ciudat de feminitate şi curaj. Am intuit repede că este exact ceea ce-mi trebuie. Îşi imagina că misiunea constă în plantarea de explozibil în vreun loc periculos, greu accesibil, şi a fost un pic dezamagită când i-am spus că va trebui să joace un rol de extraterestră. Nu i-am dezvăluit întreaga misiune, trebuia, mai întâi, să-i testez abilităţile. Asistenta mea i-a picurat în ochi soluţia Q (aşa se numeşte) şi a ajutat-o să îmbrace un veşmânt alb, vaporos. Am fost plăcut surprins şi impresionat de transformarea Violetei. Chiar părea un înger.
- De unde vii? am întrebat-o ca să-i testez imaginaţia şi capacitatea de adaptare rapidă la rol.
- Din cer! a răspuns cu spontaneitate. Am venit să vă spun câte ceva despre lumina din ochii mei...
- Superb, Violeta! Eşti angajată pentru misiune! Începând cu ziua de astăzi, vei petrece 4 ore pe zi la Şcoala noastră. Dacă te vei simţi bine aici, putem să-ţi asigurăm toate condiţiile ca să nu mai mergi acasă.
- Mulţumesc. Mai întâi vreau să mă familiarizez cu locul şi apoi iau o decizie.
- Mi se pare normal, i-am răspuns cu politeţe firească, pentru ca ea să se simtă confortabil.

Dacă ieri am avut surpriza plăcută s-o cunosc pe Violeta, astăzi am fost extrem de satisfăcut să le cunosc pe Maria şi pe Lya.
Maria este superbă. Nu locuieşte în oraş, este venită în vizită la o prietenă şi a luat cunoştinţă întâmplător de anunţul pe care l-am dat în presă. Este înaltă, are 1,78 m şi un corp statuar, perfect proporţionat. Când asistenta i-a picurat şi ei soluţie Q, ochii i s-au aprins instantaneu, inundând încăperea cu o lumină verzuie, agonizantă. Ea însăşi a fost un pic năucită privindu-se în oglindă după ce a îmbrăcat straiul alb şi vaporos, de înger. Dar a ţinut să nu se observe prea mult deruta şi şi-a revenit, afişând conştient un zâmbet de satisfacţie. Mi-a plăcut stăpânirea ei de sine, chiar dacă mai trebuie lucrat cu ea un pic în această privinţă.
Lya a venit dintr-un oraş vecin, fiind, după spusele ei, cititoare a presei locale. Înainte de a fi adusă în camera de probe, am avut percepţia unor vibraţii înalte, benefice, lucru care mi s-a întâmplat foarte rar. Asistenta a perceput şi ea vibraţiile, dar nu le-a conștientizat. Totuşi eu i-am citit pe chip starea de bine dată de acestea.
- Avem privilegiul să fim vizitaţi de o persoană cu totul deosebită, i-am zis.
Maria a fost condusă într-o cameră în care era aşteptată de Violeta, conform protocolului Şcolii noastre. Aici s-a echipat în ţinuta cu care venise şi si-a pus ochelari cu lentile fumurii. Violeta a acceptat să locuiască la noi şi a fost instruită să fie o gazdă bună pentru noile venite.
Asistenta a deschis uşa şi a invitat-o pe Lya să intre. Mersul femeii semăna mai mult a plutire. Zâmbetul ei emana o bunătate care a inundat brusc încăperea şi am observat cu claritate cum florile din ghivece au simţit prezenţa benefică mişcându-şi discret frunzele... Îmi este greu să găsesc cuvintele cu care să-i descriu frumuseţea, aici ar trebui un scriitor profesionist, nu un amator ca mine, profilat mai mult pe misiuni speciale decât pe literatură. Lya se mişca unduind şi fiecare mişcare sporea starea de bine dată de prezenţa ei. Reflexii albe si roze îi jucau pe chip, iar mâinile aveau frumuseţea sculpturală a marmurei. Buclele mari ale părului blond păreau ireale, fiind, parcă, un joc al luminii. Ochii albaştri şi foarte mari s-au aprins înainte ca asistenta să-i picure soluţie Q. Derutată, asistenta mi-a cerut, cu privirea, ajutorul...
- Ai simţit deja energia soluţiei mele!...
- Da, aşa este! a răspuns Lya, cu glas suav.
- De unde vii?
- Din cer!
Asistenta a tresărit, dar zâmbetul meu special a liniştit-o, amintindu-i orele de instruire în care îi sădeam obişnuinţa de a privi cu calm şi echilibru întâmplările nefireşti.
- Te cred, am răspuns Lyei. Eşti mult mai mult decât ceea ce ne dorim! Te rog să rămâi cu noi pînă la terminarea misiunii!
Observam emoţia asistentei şi strădania ei de a se stăpâni. A condus-o pe Lya în camera în care celelalte două femei recrutate o aşteptau. Ochelarii fumurii erau necesari pentru a le acoperi ochii până la dispariţia efectului soluţiei Q. O singură picătură produce o luminiscenţă care durează 6 ore, deloc vătămatoare pentru ochi.
Maria şi Lya au acceptat să locuiască în spaţiile Şcolii, alături de Violeta. Avea fiecare camera ei, dar erau împreună mai tot timpul zilei. Încă din prima zi a trebuit să intervin din pricina aspectului celest al Lyei, care ar fi putut să deruteze profund pe celelalte două.
- Sunteţi trei persoane cu aptitudini deosebite, ieşite din comun. În timpul pregătirii, aptitudinile voastre vor fi mult amplificate. Vom face pregătire individuală cu fiecare din voi, pornind de la nivelul la care sunteţi. Acceptaţi-vă una alteia nivelul dotării native, este absolut necesar bunei desfaşurări a misiunii, căci veţi lucra numai împreună.
După cele 4 ore de pregatire zilnică, femeile erau libere să iasă în oraş, dacă voiau. Pregatirea a durat 20 de zile, timp în care au primit tot felul de instrucţiuni, asupra cărora nu pot da detalii. Pot doar să spun că a fost o muncă încununată de un succes neaşteptat. Am realizat fizic si psihic doi îngeri, căci Lya era deja. După cum m-am aşteptat, Lya a avut o influenţă uriaşă asupra celorlate două. Prezenţa ei benefică şi atitudinea celestă au modelat în mod cu totul surprinzător felul lor de a fi, sădindu-le în suflet o imensă dorinţă de puritate. Pot afirma ca Lya a făcut greul muncii pe care trebuia s-o fac eu. Dacă eu foloseam sugestia ca metodă de instruire, Lya oferea un exemplu viu şi contaminant de puritate sufletească şi morală. După 20 de zile, ochii li se aprindeau atunci când doreau ele să li se întâmple asta, şi se stingeau tot la comanda lor interioară...
Ei, ce ziceţi de asta?

Aţi auzit de Free Hugs Campaign? Adică... de momentele în care oamenii redescoperă frumuseţea cerească a îmbrăţişării? Să-i provoci pe oameni să-şi reamintească de faptul că sunt fraţi, este, desigur, un act special, foarte îndrăzneţ, atât de mult s-au înstrăinat unul de altul. Pot sa apară clipe magice, când înstrăinarea dintre ei dispare ca un văl care li se ridică de pe ochii minţii. Atunci se redescoperă buni, frumoşi sufleteşte, dornici să-şi iubească aproapele.
Cum vă imaginaţi ieşirea în stradă a celor trei îngeri, purtând fiecare câte un afiş pe care scrie "Îmbrăţişări gratis!"? Vă invit la acest exerciţiu.
Era într-o zi de duminică a lunii mai. Primăvara pusese deplin stăpânire peste oraş, aducând o infuzie de speranţă şi de optimism în sufletele locuitorilor. Era cam la al 6-lea ceas al zilei şi străzile erau animate de mulţimea celor ieşiţi la plimbare ori cu diverse treburi. Am considerat că este oportună ieşirea îngerilor şi începerea campaniei de îmbrăţişări. Femeile au coborât discret din limuzina Şcolii şi au ajuns în clubul în aer liber al pensionarilor. Aceştia erau deja adunaţi şi-şi consumau timpul jucând şah sau table, ori discutând cu pasiune despre chestiuni politice. Apariţia femeilor a produs un stop-cadru: jucătorii au ramas blocaţi, înţepenindu-şi în aer mâinile în care ţineau piesele de şah ori zarurile, iar cei care discutau oprindu-şi discursul la jumătatea vreunui cuvânt. Femeile erau numai zâmbet, iar lumina din ochii lor le potenţa originea extraterestră.
- Bună ziua! Am venit sa vă îmbrăţişăm! le-a zis, cu blândeţe, Lya. Să fie deosebită ziua aceasta!
Uimiti, pensionarii s-au lasat pradă unei simţiri înalte şi s-au îmbrăţişat, pe rând, extaziaţi, cu îngerii trimişi de Dumnezeu să le facă ziua minunată. Unii, mai sensibili, plângeau...
- Ziua aceasta, când cerul s-a deschis, este un dar nemeritat pentru noi! mi s-a adresat unul cu ochii în lacrimi.
(Am gândit atunci că puţini oameni ştiu de ce este în stare o Şcoală pentru misiuni speciale.)
Când îmbrăţişările au încetat, Lya li s-a adresat din nou:
- Rămâneţi cu bine, oameni buni! Să aveţi zile binecuvântate şi să vă iubiţi între voi aşa cum vă iubeşte Domnul!
- Domnul să fie slăvit! au răspuns mai mulţi în acelaşi timp, şi corul acesta spontan şi sincer a făcut ca ochii îngerilor să se aprindă mai tare!...
Femeile au plecat către parcul mare al oraşului, numit Copou.
Am mers liniştit în urma lor, însoţit de câţiva agenţi de pază ai Şcolii. I-am lăsat pe pensionari cu chipurile radioase şi frumoase, cu sufletele pline de o debordantă bucurie... Trecătorii de pe stradă au fost uluiţi de apariţia îngerilor, mai ales cei care, până atunci, nu crezureră în miracole. Dar uluirea a lăsat repede loc stării de binecuvântare, simţirii că cerul s-a plecat peste ei. Ciudat, copiii micuţi nu au experimentat şocul neobişnuitului, ci au alergat radioşi să se îmbrăţişeze cu îngerii... Mi-am amintit atunci cuvintele Domnului Iisus: "Lăsaţi copiii să vină la Mine, şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei." (Matei 19:14) Ce vrea Domnul să spună aici, este că omul matur, care descoperă frumuseţea comuniunii cu El, devine inocent ca un copil, şi se simte purtat de mână şi ocrotit de Domnul. Mulţi oameni maturi, care experimentează această comuniune, mi-au mărturisit asta.
În Copou, oamenii care erau acolo au trăit acelaşi şoc al întîlnirii cu supranaturalul şi aceeaşi beatitudine a îmbrăţişării. Şoferul şcolii a adus limuzina albă la ieşirea din parc.
Lya mi s-a adresat atunci când misiunea s-a încheiat:
- Sune-mi ce simţi şi ce gândeşti!
- Simt că nu eu am organizat această misiune. Cine sunt eu? Sunt un om mărunt şi nevrednic. Undeva, sus, acolo a fost gândită. Simt că nu o sa mergi înapoi, la Şcoală. Simt că nici Violeta şi nici Maria n-or să meargă înapoi... Dar ştiu că vor reveni, locul lor este încă aici, pe Pământ. Ştiu că tu vii de acolo, de sus... Vă rog să veniţi în visul meu, să vă mai văd, simt că o să-mi fie tare dor de voi!
Ne-am îmbrăţişat şi ele îmi zâmbeau cum numai îngerii pot zâmbi. Am văzut cum trupurile lor şi-au pierdut consistenţa materială, transformându-se în lumină. Au dispărut zâmbindu-mi şi făcându-mi cu mâinile semn de bun rămas...
Ce să mai spun? Câteodată îmi pare că trăiesc într-o altă realitate, mult mai frumoasă, mult mai luminoasă decât cea cotidiană... Să se fi întâmplat cu adevărat ceea ce v-am povestit, sau a fost doar un vis?

Revin pentru a vă spune că am veşti de la Lya, Maria şi Violeta. Poate mulţi s-au întrebat în ce dimensiune au plecat ele când au trecut în invizibilitate. Ei, bine, pot să vă spun că, atunci, s-au teleportat în alt loc de pe Pământ, conform planului de desfăşurare a misiunii lor. Continuă, în diverse oraşe din diferite ţări, campania de îmbrăţişări. Acum sunt în Wiluna, din Australia de vest.

Vizualizări: 198

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Si aici gasesc un sambure de intelepciune infasurat in cuvinte magice.

Incantata!

Cu prietenie,

Un text SF. Aşa trebuie să fie în rai, probabil. Ce bine ar fi să vezi numai îmbrăţişări sau măcar în locul certurilor sau altor polemici şi mai grele care duc la acte nesăbuite, să fie doar îmbrăţişări.

Am citit cu plăcere, Sofy!

 Dumnezeule! Adeseori pășesc pe aleile Copoului și starea de bine mă învăluie . Cred că misiunea a fost preluată de alte Lyi , Marii, Violete  . Inspirată alegorie!

:)))))

"o să-mi fie tare dor de voi!
Ne-am îmbrăţişat şi ele îmi zâmbeau cum numai îngerii pot zâmbi. Am văzut cum trupurile lor şi-au pierdut consistenţa materială, transformându-se în lumină. Au dispărut zâmbindu-mi şi făcându-mi cu mâinile semn de bun rămas...
Ce să mai spun? Câteodată îmi pare că trăiesc într-o altă realitate, mult mai frumoasă, mult mai luminoasă decât cea cotidiană... Să se fi întâmplat cu adevărat ceea ce v-am povestit, sau a fost doar un vis?"

...

Impresionant.

Cu încântare,

Valentina

O lectura foarte plăcută...La multi ani cu sănătate si bucurii...

Răspunde la discuţie

Insignă

Se încarcă...

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

Zile de naştere

Zile de naştere sărbătorite astăzi

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Sofia Sincă a contribuit cu răspunsuri la discuţia În Elada, pe urmele lui Homer... (16) a utilizatorului Tudor Cicu
cu 5 minute în urmă
Sofia Sincă a contribuit cu răspunsuri la discuţia În Elada, pe urmele lui Homer... (15) a utilizatorului Tudor Cicu
cu 29 minute în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (49 - 51) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 2 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haiku (48) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 2 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (49 - 51) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 2 ore în urmă
Dinca Valerian a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog mișcări greșite a utilizatorului Dinca Valerian
cu 2 ore în urmă
Lui nicolae vaduva i-a plăcut discuţia În Elada, pe urmele lui Homer... (10) a lui Tudor Cicu
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului nicolae vaduva îi place postarea pe blog De un albastru nesfârșit... (pantum) a lui Valeria Merca
cu 7 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Tracică a utilizatorului gabriel cristea
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Homo deus (v)est a utilizatorului Costel Zăgan
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) îi place postarea pe blog Homo deus (v)est a lui Costel Zăgan
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Când nu vom mai şti a utilizatorului Mihai Katin
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) îi place postarea pe blog mișcări greșite a lui Dinca Valerian
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog mișcări greșite a utilizatorului Dinca Valerian
cu 9 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog cerneala de astăzi a utilizatorului gina zaharia
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) îi place postarea pe blog Et in Arcadia ego a lui Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Et in Arcadia ego a utilizatorului Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) îi place postarea pe blog Căpitanul orb a lui Ionel Mony Constantin
cu 10 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Căpitanul orb a utilizatorului Ionel Mony Constantin
cu 10 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog haiku (49 - 51) a utilizatorului Dinca Valerian
cu 10 ore în urmă

© 2020   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor