Simfonia ce smulge tăcerea din piatră

[chindea maria elena]

 *alb te ucide poema*

- dedicată lui C.A. -

 

seminţele dorurilor nenumite nu se flamboiază

decât  în vatră de atriu

n-o să culegi fructe exotice plantându-ți arborele identității

în aisberg

și nici carpeta clipei n-o să-ți fie velă statornică

oceanului cosmic  

când te-ncumeți să-i cartografiezi zonele albe

într-o bărcuță cusută cu puncte în bordură de timp auster

 

niciodată îndeajuns de aproape de tine

intermitent îți pâlpâie chipul sub geană rareori

ciutura îți scoate în buză izvorul

însetezi după cel nevăzut

acut se relevă adevărul din roșu

trebuie mai mult decât palpezi şi pleoapa dezveleşte

două braţe nu-s deajuns criptic să dăltuiești cupolă magică pupilei

să-ţi aduci toate falangele însămânţate în oameni

acasă

  

vinul greu al atingerilor fermentează de vise

mai greu decât greul pământului

 

parfumu-i hipnotizează operează tumorile numai anestezicul lipsește

 

îţi iei zborul în spate ca pe golgota de serviciu şi urci

spre răstignirea albului din tine

(este mai mult decât profesiunea – obsesia ta de credinţă)

acolo unde crivăţul înzorește înţelesuri subtile

îi faci sufletului cuibul

 

nu-ţi mai rămâne decât  să descarci

în wordul tău pământesc muzica sferelor coapsele-ţi vor frământa simfonii

în curgeri şopotitoare sau un stacato domestic

se vor mula văzduhului serafic din cartilaje

un alt poem vei îmbrăca smerit  sub  acordaje celeste

 

fără de veste şi-n arpegii diafan de albastre tainele se vor umple de  tine

 

ploi violete îţi vor răspândi sporii

în grai şcolit de căderi şi-nălţări vor testa suflului

esenţa de alabastru 

îndoieli şi credinţe au zebrat vinețiu noaptea din burice înainte

de-a impregna alchimic cuptoarele auricului argintiu

 

megabiţii bucuriei de-a fi

în octavă de efemer (cu transcenderile incluse-n pachetul complet)  

vor traduce limbajul stelelor botezându-le ritualic

toate travestiurile materiei îți vor încălzi incheieturile spațiului tău vital 

sfios vei memora uneori partituri

sau vei uita de tine alergând după fluturi       

 

nu ezita să chemi zeii tuturor nevăzutelor să-ţi dea acreditare 

pentru uşile care nu se deschid cu mâna

 

ai mare grijă totuşi nu fă nod lacrimei în tine

vina din talpă să-ţi fie doar compost creşterii bogate e un anotimp al iertării

şi pentru tine râul se varsă în cer

 

tu eşti minunea care-şi înoată crawl toate direcţiile

 

sub copita aurie a dimineţii eliberează poete galopurile din sânge

şi oraşele nu vor avea bulevarde pavate

doar din cicatrici sângerânde

vor curge mistere matlasate cu păsări printre panglici de curcubeu

nişte gânduri de îngeri sunt gata

să explodeze

 

nu le-nfigeți în fiare

 

palmele râd când ceru-şi întinde aripa un eon mai sus de

respirul creaţiei

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru citire, Darie!

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru apreciere, Dorina Pop!

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru vibrație, Vasile!

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru constanța prezenței în pagină, Dorina C.!

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere, Agafia!

[chindea maria elena]

Mulțumesc pentru corecturi, Lisia! Nu caut scuze, dar poezia o postai oarecum pe grabă (mergeam la niște cursuri) și n-o mai pigulii cu aceeași obstinație! Pe de altă parte ști că la mine în general plouă cu i - cred că-i litera ce-mi place cel mai mult, că-i țăpănoasă și obraznică!:))) Cât despre cicatrici - de câte ori nu ne pleznesc și iar sângerează, de câte ori credem că rănile-s vindecate și ne luăm prea mult în spate sau nu vedem corect dincolo de .... și iar țâșnește sângele....  Iar orașele, cam asta sunt.... aparent totu-i cicatrizat... dar sub....

Și da, destinul poetului, cel care și-l ia în serios, are o încărcătură aparte și-o mare responsabilitate! Fără ele, suntem doar niște înnegritori de coală nu poeți!

Mulțumesc de apreciere! Te îmbrățișez cu drag! 

[chindea maria elena]

Acest vers, carnea lui filozofică și emoțională, dle Bedrule, reprezintă o coordonată și o particularitate  a celui omagiat, și în procente diferite a POETULUI în general, care de nu-și șlefuiește o hipersensibilitate nu poate fi purtătorul de cuvânt al lacrimei celor mulți! Vă mulțumesc pentru punerea în cadru!

[chindea maria elena]

Chiar de te preumbli printre noi deghizat Ioane, io știam că ești un patrician get-beget, din cei născuți nu făcuți datorită unor conjucturi norocoase! Că ești Cezar Augustus - de prea multe ori ne-ai exemplificat acel „veni, vidi, vici” ca să mai existe urme de îndoială! Deci, da, poezia e scrisă (și) pentru tine!:)))) Cu discreția, la cavalcadele mele, nu-ș ce să zic!:))))) Cu drag

[chindea maria elena]

Cu drag, Mihaela! Pentru toți iubitorii de frumos!

[chindea maria elena]

Unui poet drag mie, dar ar putea fi dedicată oricui, POETULUI universal, dincolo de timpul și spațiul aici și acum! Poetul - dacă nu se răstignește pe toate culorile existenței nu poate oglindi lumea cu fluctuațiile ei mirifice, în consecință nu poate scrie veridic despre nimic dacă doar zgârâie coaja mărului, Sofy! Iar eu, care sunt o gurmandă, recunosc și odor pe cei lacomi de frumos, de cunoaștere! Și-mi place din când în când să-i omagiez!