Sunt doar un film subțire

[Grig Salvan]

m-aș lăsa dus de apă, ori
m-aș culca singur sub brazdă
când știu că celulele mele
sunt închipuire de-o vreme
alcătuire de-o clipă
și-apoi… cu totul altceva
fără nici o importanță

când știu că anatomia mea
cu fiziologia ei complicată
cu tot, e doar un episod
într-un serial de televiziune
cu final bine precizat

îmi vine să las baltă filmările
la jumătate, fără să mai iau
nici un ban pentru jocul de scenă
căci dincolo de scenă banii
oricum nu mai înseamnă nimic

dar filmul continuă de la sine
eu însumi sunt filmul și
e suficientă o rază mai fierbinte
ca celuloidul meu subțire
să se topească, nelăsând în urmă
decât un suav parfum de busuioc

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Valeria, pentru vizită și apreciere! Cât despre cacofonii, asonanțe și alte asemenea alăturări neplăcute, mie îmi scapă de obicei, furat fiind de firul gândului, dar pentru unii cititori mai atenți pot fi într-adevăr deranjante.

[Grig Salvan]

Chris, mulțumesc pentru lectură și apreciere!

[Grig Salvan]

Ada, mulțumesc pentru vizită și mesaj. Scriu variat și inegal cu mine însumi. Și inegal ca valoare pentru ceilalți. Dar mă bucur când un text sau altul ajunge la inima celorlați. Mă bucur că ai simțit, fie și pentru o clipă, adierea unui parfum de busuioc ce mie mi-amintește mereu de mersul la biserică din copilărie alături de bunica mea....

[Valeria Merca]

Pe un fond meditativ, un text reușit, inspirat.

Mie mi-au sărit în ochi  de la prima lectură "că celulele" și "ca celuloidul". O fi corectă exprimarea?

[Chris]

meditatie pe marginea existentei. cam toti suntem un film subtire, sa nu ne grabim sa ne culcam sub brazda :))

ultima strofa mi-a placut in mod deosebit

[Grig Salvan]

Mulțumesc, Reus pentru lectură, apreciere și comentariul pertinent. O zi bună îți doresc!

[Reus]

Arta, dacă nu suntem critici școliți, o înțelegem prin propriile categorii. Aici am prins firul absurdului; înțelegerea propriei existențe ca a uni element dintre-o structură cu finalități predeterminate și cauze explicabile deznădăjduiește. Dar dincolo de înțelegerea propriei stări de "Sisif", stă revolta împotriva instituțiilor ce prin influența lor informațională ne încorsetează în asemenea convingeri, aici vorbim despre știință, cu neajunsurile ei, de teologie și filosofie, cu nesfârșitele lor câmpuri speculative și inexacte.

[Ada Nemescu]

Din nou mă simt răsfăţată de o sinceritate nu doar gratuită, ci oferită cadou. Trimiterea către un film atât de personal, îmi trezeşte interesul pentru o introspecţie a simţurilor mele...

Nu mă mai surprinde varietatea temelor versurilor tale, a prozelor, a tot ceea ce scrii.

Olfactiv imaginez parfumul de busuioc mă obligă să închid ochii, aşa văd şi filmul...

am citit cu interes, aDa

[Grig Salvan]

Asta e viața noastră, o „piesă” într-un singur act, în care intrăm, jucăm o vreme un rol, principal, secundar sau simplă figurație, după care părăsim definitiv scena pe partea cealaltă, pentru a lăsa loc celorlați care vin... Mulțumesc, Sofia, de lectură și comentariu! O zi frumoasă de primăvară!

[Sofia Sincă]

Mereu îmi amintesc de ultimele versuri din, Chirița în provincie, de V. Alecsandri.

Astfel e lumea... o comedie!

Iar noi, artiştii care-o jucăm,

N-avem dorinţă alta mai vie

Decât aplauzi să merităm. 

Suntem actorii acestei vieți.

Un poem meditativ atunci când eul poetic ajunge să facă introspecții.

Am citit și am apreciat,

Sofi