Tandru îmi odihnesc privirea
în ochii tăi, iubite.
Dă-mi dragostea din ochii tăi proptiţi de orizontul toamnei arămii.
Încântă-mă cu gânduri îndrăzneţe,
cu arome ascuţite răsfaţă-mă, ca vântul toamnelor târzii.
Peţeşte-mă cu galbene gutui.
Dă-mi formă cu săruturi aurii.
Adaugă un comentariu
Peţeşte-mă cu galbene gutui.
Bun venit spun și eu!
bun venit, Liliana!
Multumesc frumos, d-na Gina Zaharia.
Peţeşte-mă cu galbene gutui.
Frumos!
Remarc şi eu ultimele două versuri.
Bun venit!
da Coza
Bun venit! :)
Câteva aspecte legate de formă și conținut. Textul se rezumă la câteva enunțuri clare, evidente, mai precis îndemnuri adresate ființei iubite. Nu mi se pare de efect repetiția din v2 și v3 ochii tăi (aici chiar este neavenită, dăunează ); toamnă arămie, toamne târzii sunt expresii uzuale. Dacă tot s-a folosit punctuația, după enunțurile 2,3,4,5 s-ar cere semnul exclamării. Un text copilăresc, aș zice! E doar părerea mea. :)
Am rezonat cu ultimele două versuri.
cu drag,
Mulțumesc pentru comentariu!
Bine ai venit cu poezie, Liliana Moldovan! Pentru comentarii și impresii mai târziu, după mai multe creații postate de tine. Nu se poate forma idee dintr-o poezie. Și nimic nu e perfect. Totul este perfectibil.
Cu drag,
Sofia Sincă
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE