între alb și negru

[gina zaharia]

s-a lăsat întunericul pe tabla de șah
jocul cu lebede pare desprins din ghergheful soarelui
voi învăța să-mi strâng nopțile într-o fântână
să le întind de-a curmezișul pământului
ca-ntr-o galerie enigmatică dar cu ochii deschiși

când luna se va răsuci în adâncuri
voi simți că setea e oarbă demonii fug de ape limpezi
așa se aprind stâncile din strigăt de dor
și tot așa se sting
așteptarea și-a peticit drumul apoi l-a urcat într-o oază cu albine
și verde întârziat

cine nu aude cântecul fântânii e mort
niciodată nu va ști că între alb și negru păianjenii au întins o punte
în care se leagănă răsăritul
că o secure trece prin inimă ca un tâlhar pe drumul carelor
și nu
nu va întineri din primul pahar cu rouă

[gina zaharia]

Mulțumesc, Agafia!

[gina zaharia]

Mihaela, mulțumesc!

[gina zaharia]

Mulțumesc, Gerra!

[Agafia Drăgan]

Admiratie!

[Mihaela Popa]

între alb și negru, o minunăție de culori, o lume ”din primul pahar cu rouă”
admirație, Gina!

[chindea maria elena]

Între alb și negru stă infinitatea de nuanțe a iubirii!

Și cupa ta de rouă!

[gina zaharia]

Ana, mulțumesc!

[gina zaharia]

Lisia, mulțumesc!

[gina zaharia]

Pe puntea aceea te poți plimba după stare, Sofy, așa că nu contează dacă este gri :)

Mulțumesc, mulțumesc,

[gina zaharia]

Ei, tu ești prietenul care m-ai susținut întotdeauna, da Coza! Mulțumesc!