Se cuibărește-apusu-n vechea moară,
și pale risipesc profunde stele;
Răsuflet de văpăi, prin bezne grele,
străluminează candele de ceară.
Un vânt a-nfiorat cu-aripa grâne
și înhămat la jugul nopții ară
către păduri cu osaturi bătrâne.
Pe-acvatice oglinzi luna coboară
- aristocrată, nudă și vulgară -
atomizându-și formele păgâne.
Adaugă un comentariu
Mulțumesc, Mihaela Popa! Natura este maestra, eu sunt doar un umil discipol.
scrii cu o pană aurită ce trimite irizaţii spre cititor
fermecător, admiraţie!
Ion, mulțumesc pentru apreciere și comentariu!
Mulțumesc, Vasilisia! Experimentez toată paleta liricii clasice. :)
Valeria Merca, mersi pentru apreciere!
Mulțumesc, doamnă Sofia Sincă!
Splendidă schaltinienă! Felicitări, Gabriel!
Splendid, fascinant tablou nocturn! :)
Cu bucuria lecturii!
Maestru al pastelurilor, nimic nu impietează vraja lor. Versurile aleargă ca o simfonie nocturnă, răvășitor de frumoase.
Pe-acvatice oglinzi luna coboară
- aristocrată, nudă și vulgară - atribute cu efect senzațional, magic.
Copleșitor de frumos!
Apreciere maximă,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE