Cât de mult trebuie să ascultăm,

Ca să ajungem la strigătul primordial,

Când am fost loviți de lumina vieții

Și am început să înotăm fără șansă

Către final.

Cât timp mai are rost să ne prefacem…

Continuare

Versuri despre greața existenței,

Despre gunoiul ud rămas în tomberoane,

Fărâme de pâine în mâini ruginite de viață,

Cadențe de pași fără urme și fără adresă,

Și ritmuri de străzi asurzite de noapte.

Până aici mai ai voie,…

Continuare

Lăsați-mă să urlu la lună,
Să scutur sunetele din clopotnițe
Și visele să le trezesc din perne.
Dați-mi voie să mă întind lăbărțat
Peste râuri și maluri mâloase
In miasme de putredă viețuire.

Am desprins cercul de fier din perete
Și de-un timp îl aud rostogolindu-se
Ruginit printre pietre.

Fără formă și lege se scurge trupul meu
In plăcerea
Celui ce nu vrea să știe .

Mi-e frig în camera asta,

Și-am deschis ușile către întuneric,

Poate apari tu, de undeva de dincolo,

Să mă îmbraci cu umbra trupului tău.

Cineva mi-a spus că ai trecut pe aici mai demult,

Dar nu ți-am simțit…

Continuare