Dumbrava Bîrsești, situată la kilometru 52 pe DN 2D Focșani-Ojdula, este cel mai mare și mai impunător platou din zona Vrancei arhaice de unde, la umbra casei memoriale a babei Vrîncioaia, se poate admira o priveliște încântătoare începând cu Munții Buzăului, Măgura Odobeștilor, Culmile Sovejene și terminând cu Vârful Coza – repere geografice aflate la o distanță considerabilă unul față de altul, însă nu acesta a fost motivul care a determinat încropirea unei civilizații tracice din timpuri imemoriale, cu mult înaintea unificatorului Burebista, a regelui Decebal, ci condițiile geo-climatice propice viețuirii într-o comunitate extinsă și bine închegată. În viziunea mea, baza acestui fapt istoric e legenda satului Coza, în care rădăcinile conduc la mormintele vechi din Dumbravă, cărora străbunii le știau existența și povestea din moși-strămoși, confirmate mai apoi de cercetările arheologice din perioada anilor 1955-1958, când în Dumbrava Bîrsești s-au efectuat cele mai ample săpături arheologice. Specialiștii stabilind că în acest punct este o necropolă tumulară de incinerație tracică ce datează din prima epoca a fierului (Hallstattiana), dar și urme din paleoliticul superior și din sec. VI-V i.e.n. ), cum aflăm din raportul arheologului Sebastian Moritz, și a colaboratorilor săi, în lucrarea „Materiale și cercetări arheologice”, editat de Academia Republici Române, în anul 1959.

Întrucât e posibil ca mulți dintre cititorii noștri să nu aibă posibilitatea de a studia acest raport arheologic, voi încerca să fac un rezumat al lui: din toamna anului 1955 până în toamna anului 1958 când s-au sistat cercetările în Dumbrava Bîrsești au fost săpate 29 de movile cu un diametru cuprins între 10 și 20 metri a căror înălțime se ridica până la un metru, iar fiecare din acestea adăpostea de la unu la cinci morminte unde, pe lângă cenușă și osemintele umane calcinate, au fost găsite și multe obiecte, cum ar fi: unelte din silex, vase de lut lucrate la roată, vase de ceramică (străchini, oale, borcane, căni și cești), topoare cu un tăiș sau două, pumnale, vârfuri de săgeți din bronz cu două sau trei muchii, scoici, fibule din bronz, mărgele din sticlă colorată (multe dintre podoabe sunt aduse din Grecia, ceea ce denotă că se practica intens comerțul!). Toate aceste obiecte făceau parte din cultura Tracilor și a Sciților, fiind depuse ca ofrandă, în morminte, conform ritualurilor de înmormântare a populației băștinașe din acea perioadă. Se menționează că în partea vestică a movilei nr. XVII a fost găsit un rug pentru incinerarea morților, unde bolovani mari de râu (aduși de la ceva distanță) erau acoperiți de un strat gros de cărbuni, iar alături s-a aflat o grămadă de oase omenești, dar și un topor din fier, vârfuri de săgeți din bronz cu trei muchii și vase de lut. Arheologii precizează în raport că până în anul 1958 nu se cunoștea în întreaga Moldovă un alt complex arheologic asemănător celui din Dumbrava Bîrsești, iar obiecte de aceeași factură au mai fost descoperite numai în marile necropole a Sciților din regiunea Niprului Mijlociu, Padolia de Vest și Balta Verde din Oltenia. Tot în acest raport se face referire și la alte puncte din jurul Dumbrăvii Bîrsești, precum ar fi: Surduc, Arini, Bahana, Frăsinet etc., unde, în urma unor săpături/sondaje arheologice de suprafață, au fost identificate obiecte ce datează din mai multe epoci, unele apropiindu-se în timp de cultura Monteoru, La Tène, Cucuteni etc.

În raport nu se face nicio referire la cele trei movile din Dumbrava Bîrsești care au rămas necercetate. Fie cercetătorii s-au edificat pe deplin asupra chestiunii în cauză, fie nu au avut condiții să revină, fie au lăsat intactă existența acestora pentru generațiile viitoare. Indiferent care au fost împrejurările ori scopul exact al arheologilor de au cruțat aceste trei movile, ele, împreună cu raportul din anul 1959, rămân o dovadă incontestabilă că Dumbrava Bîrsești găzduiește urmele unei vechi civilizații de mult apuse – tracii, strămoșii noștri.

Dacă bătrânii din satul Coza știau din moși-strămoși legenda așezării lor, a cărei rădăcină duce spre aceste morminte, și dacă au respectat întrutotul pecetea-jurământ care îi lega de a nu căuta la aceste locuri de odihnă veșnică, marea majoritate a contemporanilor, circa 98%, locuitori ai satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești (Păulești, Spinești, Bodești, Negrilești, Coza și Tulnici) nu au auzit în viața lor de vreun cimitir așa de vechi și nici despre săpăturile arheologice din anii 1955-1958, excepție făcând, cum am spus, cei câțiva bătrâni din satul Coza de la care am cules cele mai multe informații, precum și câțiva localnici din satul Bîrsești, în vecinătatea căruia se află astăzi necropola. Îngrijorător este faptul că mulți intelectuali, funcționari din diferite sectoare de activitate, autorități locale, preoți habar nu au de existența cimitirului. Dar cel mai grav mi se pare a fi lipsa acestor cunoștințe la cadrele didactice, cele chemate să formeze generațiile viitoare. Nu mai puțin lipsit de gravitate este și nepăsarea instituțiilor chemate să pună în evidență astfel de comori arheologice și istorice.

Începând cu anul 1960, de când s-a inaugurat muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”, anual se desfășoară aici festivalul „Din stejar, stejar răsare!”, prilej de a se reanima legenda cu cei șapte feciori ai Tudorei, dar niciodată nu s-a amintit, ca un curcubeu de timp, de cimitirul tracilor, aflat peste un pârăiaș, la o aruncătură de băț. Nici în Muzeul de istorie al Vrancei nu avem șanse de a afla mai multe amănunte. Aici găsindu-se expuse doar câteva fragmente de vase din atâtea obiecte descoperite de cercetători în Dumbrava Bîrsești. Unde or fi restul materialului arheologic, putem doar să ne întrebăm.

Cele câteva monografii ale satelor din zonă, apărute în ultimul timp, atestă prezența și vechimea localităților în raport cu cele mai vechi înscrisuri și zapise păstrate în veacuri și nu fac legătură cu descoperirile arheologice despre care vorbim, ce au o vechime de peste două mii cinci sute de ani.

Nemulțumit de uitarea care s-a așternut peste această nestemată necropolă, am început să fac demersuri către diferite instituții județene. În urma sesizărilor, am primit un răspuns de la președinția CJVN unde sunt asigurat că s-a solicitat primăriei Bîrsești să întreprindă ceva concret pentru ca această avuție istorică să fie promovată la adevărata sa valoare. În celălalt răspuns, venit de la Direcția de Cultură și Patrimoniu Național al Județului Vrancea, se arată că acest punct arheologic este înscris în lista monumentelor istorice, ca obiectiv cultural de importanță națională, sub denumirea de Necropola Tumulară de Incinerație cu codul de identificare LMI VN-I-s-A-06351. Atât DJCPN cât și autoritățile locale au atribuții și responsabilități în păstrarea, și promovarea patrimoniului cultural, conform Legii nr.422/2001, reactualizată. În acest scop se va realiza o hartă ARCGIS cu principalele obiective culturale din județ, ce va cuprinde negreșit și situl arheologic din Dumbrava Bîrsești. Totodată a solicitat Primăriei Bîrsești realizarea de indicatoare turistice pentru a marca traseul către monumentul respectiv. Monument care ar trebui marcat cu o stelă inscripționată corespunzător, zicem noi, ceea ce ar fi o minimă reverență față de trecutul nostru. Însă de la vorbe la fapte e mult mălai de mâncat, se pare. Mormintele tracilor sunt lăsate în continuare de izbeliște. Ba dimpotrivă, un localnic a săpat chiar în centrul unei movile, aflată pe proprietatea lui, o groapă cu un diametru de peste trei metri, adâncă de șaptezeci-optzeci de centimetri, folosind pământul fertil în interes propriu. Acum acea săpătură e pe post de groapă de gunoi care se va umple, românește, cu tot felul de resturi menajere, haine rupte, peturi etc. Șansa celorlalte două movile de au scăpat neprofanate a fost că una se află pe izlaz și este mai mică, neieșind în relief, iar cealaltă este prea mare și pe proprietatea altui gospodar care nu are nevoie, deocamdată, de pământ fertil.

Scopul acestui articol se vrea încă un semnal de alarmă asupra stării jalnice în care se află o părticică din fondul nostru istoric, un impuls către autoritățile competente de a face tot ce au promis cu privire la mediatizarea acestui sit arheologic în mass-media, în lumea specialiștilor cât și a turiștilor, însă și o rugăminte în rândul profesorilor din școlile satelor învecinate cu Dumbrava Bîrsești, pentru ca aceștia să țină lecții de istorie „pe viu” cu elevii, stârnindu-le curiozitatea și dragostea de locul natal, așa cum și mie, bunicii materni, dar și bătrânii satului în preajma cărora am crescut, mi-au sădit aceste sentimente după ce am ascultat nenumărate legende și relatări despre locurile înconjurătoare. Astfel, în anul 1964 am auzit pentru prima oară legenda Văii Coza și a vechiului cimitir. A trebuit să treacă doi ani până când, în ziua de opt septembrie – zi de iarmaroc în satul Bîrsești – în timp ce veneam spre casă cu bunicul, ne-am abătut din drum. Întâi am trecut pe la muzeul „Casa Babei Vrîncioaia”. Urcat pe umerii bunicului – aveam pe atunci opt anișori – am putut vedea printre zăbrelele ferestrei diferite obiecte specifice unei case mocănești, dar și un tablou mare cât peretele în care Ștefan Voievod, îmbrăcat în mantia-i roșie, înconjurat fiind de Tudora Vrîncioaia cu ai ei șapte feciori, le arăta munții ce li se cuveneau ca răsplată a vitejiei lor în luptele cu turcii. Cum doar o ravenă formată de un pârâiaș desparte cele două locuri legendare, bunicul a hotărât să mă ducă și la vechile morminte. Multe mi s-au întipărit atunci în minte: imaginile cu săpăturile arheologice, cele trei movile intacte, delușorul din apropiere unde fusese cândva o clopotniță cu un clopot mare ce se făcea auzit peste dealuri și văi, chemând la slujbe gospodarii care trăiau la târle… dar cel mai mult m-a uimit transfigurarea de pe chipul bunicului când s-a închinat la aceste morminte, ca și cum acolo erau îngropați recent părinții lui, evlavia cu care îmi povestea totul. „Aceste morminte nu s-au dat uitării niciodată, că și chiorii le simțeau cu picioarele,  darămite cei cu ochi și minte.” a mai zis el, nelăsându-mă să mă urc pe vreo movilă. Apoi mi-a povestit despre „pecetea mormintelor”, despre care credea că i-a ținut departe pe căutătorii de comori.

Timpul a trecut și abia după ce am terminat școala am căutat să adun mai temeinic informații despre vechile morminte, despre întemeierea satului Coza și despre alte asemenea lucruri, mai ales că meseria pe care am îmbrățișat-o mi-a înlesnit contactul cu mulți consăteni și locuitori din satele vecine. Adesea, când le ceream să-mi vorbească despre morminte, unii știau foarte multe amănunte, alții erau sceptici, căutând să închidă dialogul cu un: „Taci, nepoate! Astea-s prostii! Cum să existe ceva înainte de Hristos?!...”

Din păcate, bătrânii noștri s-au stins, ducând cu ei multe taine în mormânt. Așa se va întâmpla negreșit și cu noi, de aceea caut să las această mărturie, oricât de neînsemnată ar fi ea pentru unii.

 

Mai multe amănunte amănunte găsiți pe blogul meu Semne și însemne

 

Vizualizări: 1856

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Buna ziua!

Frumos material!

Ar trebui sa fiti mai atent la cronologia amintita initial ("in acest punct este o necropolă tumulară de incinerație tracică ce datează din prima epoca a fierului, paleoliticul superior (Hallasttiana), din secolele Vl-V î.e.n."; corect: in acest punct e o necropola tumulara de incineratie tracica ce dateaza din prima epoca a fierului (Hallstattiana) dar si urme din paleoliticul superior si din sec. VI-V i.e.n. )

Materialele scoase din sapatura ar trebui sa fie la Institutul de arheologie Vasile Parvan. In depozitele lui Sebastian Morintz. Puteti merge la Bucuresti, sa intrebati. In mod normal, dupa 5 ani de la data sapaturii, matertialele trebuie returnate la muzeul teritorial de care apartine sit-ul arheologic. Fiti sigur ca si ei doresc sa retuneze materialele, pentru ca sunt sufocati de lipsa de spatiu.

Daca primaria vrea, poate sa organizeze un muzeul local. (Functie de bani.) Daca nu, e treaba muzeului din Focsani sa preia materialele. (Cred ca acolo aveti resedinta de judet, nu?)

Luarea de pamint (fie si fertil) dintr-un sit arheologic este interzisa de lege. (In fapt, cred ca stiti ca pamintul este proprietate privata doar 25 cm de la suprafata. In rest, tot ce e mai adinc, e proprietatea statului. Mai ales intr-o zona de patrimoniu... Primarul trebuie sa intervina pentru luarea gunoiului si astuparea gropii. Marcarea sit-ului si pazirea lui. Reclamati situatia la cei care se ocupa cu patrimoniu cultural national.

Este pacat ca organele competente nu supravegheaza situatia si e si mai rau ca populatia nu este constienta de valoarea urmelor materiale (cercetate sau nu) prezente in zonele lor. Parca ar fi salabatici! (Desi salbaticii venereaza necropolele vechi, din superstitie.) Iar profesorii din zona care nu stiu ce obiective sunt in localitatea lor... sunt de neiertat!

Ce sa va zic: succes in demersurile dvs.!

 Dezinteresul autoritatilor fata de istoria neamului este mare,ca si cum ar guverna fanariotii peste noi.Arheologia romaneasca practica si in ziua de astazi cu aceiasi ramienta de acum 100 de ani,sapaturile la astfel de situri,avand pretentia ca face istoria patriei.Scoliti mai degraba la Stefan Gheorghiu de cat la facultatea de istorie,prezinta teze nerusinate ale ¨discontinuitatii populatiei pe acest teritoriu¨,deservind astfel tara,neamul si adevarul istoric al patriei nosatre.Astazi cine iubeste istoria strabuna este perceput ca ¨tracoman¨,¨dacoman¨.Sunt trei repere pentru mine care reprezinta natia noasträ:

  1)Stramosii nostri traco-daco-geti(pelasgi,sau cum s-au numit ei mai in vechime)

  2)Mihai Viteazu sau supranumitul Malus Dacus

  3)Mihai Eminescu

Unde sunt astazi aceste trei repere?

Parintii nostri geto-daci sunt aruncati la cosul de istorie de catre neica-nimenii, care vor sa credem ca au aparut in anul 500i d h si au pierit la 106d h,lasand aceste plaiuri nepopulate 800 de ani,ca sa poata venii ei din stepa,sa se aseze.Culmea este ca astfel de oameni sunt romani(?)de nationalitate si  se mai numesc si ¨istorici¨sau ¨arheologi¨(M.M.M).

 Mihai Viteazu este facut in fel si chip...betiv ,afemeiat,las...etc.Nu stiu pe nimeni din cultura romaneasca,inafara de Miron Manega,care sa se preocupe de icoana neamului romanesc,acest mare Voievod si Domn,Mihai Viteazu.Cu parere de rau spun asta bineanteles.

  Mihai Eminescu,este facut de catre  cineva care a ajuns in fruntea culturii romanesti o perioada,¨cadavrul din dulap¨.Insusi ¨Luceafarul¨poeziei roamanesti.Mandria ,mandriilor noastre, ca popor si ca neam.Romanul,romanilor,care si-a dat viata pentru tara.Contemporanii sai l-au inchis la ospiciu ,tocmai pentru sentimentele sale nationale.Asasinat tocamai pentru ca nu si-a tradat simtirea si patria.Ponegrit in fel si chip.

Frumos articol aveti domnule Vasile Burdusa,frumos chip al spiritului cu adevarat romanesc,cu iubire de tara si de neam,de parinti si de copii,de traditie si de crez .Dar cu un gust amar spun,ca sunt putini oameni ca dumneavoastra,iar cei care sunt asa,sunt tratati ca nebuni sau cine mai stie cum.Cum cineva arata ca-si iubeste tara,ori este nebun,ori tracoman,ori sovin,ori extremist.Si daca spui ca te doare sufletul si ca esti trist de ce se intampla azi in tara noastra ,tot ca un extremist esti taxat.

Multumesc mult dle Munteanu Mircea pt parerile si sfaturile dvs. am tinut si o sa tin cont de ele.

Cu stima.

munteanu mircea a spus :

Buna ziua!

Frumos material!

Ar trebui sa fiti mai atent la cronologia amintita initial ("in acest punct este o necropolă tumulară de incinerație tracică ce datează din prima epoca a fierului, paleoliticul superior (Hallasttiana), din secolele Vl-V î.e.n."; corect: in acest punct e o necropola tumulara de incineratie tracica ce dateaza din prima epoca a fierului (Hallstattiana) dar si urme din paleoliticul superior si din sec. VI-V i.e.n. )

Materialele scoase din sapatura ar trebui sa fie la Institutul de arheologie Vasile Parvan. In depozitele lui Sebastian Morintz. Puteti merge la Bucuresti, sa intrebati. In mod normal, dupa 5 ani de la data sapaturii, matertialele trebuie returnate la muzeul teritorial de care apartine sit-ul arheologic. Fiti sigur ca si ei doresc sa retuneze materialele, pentru ca sunt sufocati de lipsa de spatiu.

Daca primaria vrea, poate sa organizeze un muzeul local. (Functie de bani.) Daca nu, e treaba muzeului din Focsani sa preia materialele. (Cred ca acolo aveti resedinta de judet, nu?)

Luarea de pamint (fie si fertil) dintr-un sit arheologic este interzisa de lege. (In fapt, cred ca stiti ca pamintul este proprietate privata doar 25 cm de la suprafata. In rest, tot ce e mai adinc, e proprietatea statului. Mai ales intr-o zona de patrimoniu... Primarul trebuie sa intervina pentru luarea gunoiului si astuparea gropii. Marcarea sit-ului si pazirea lui. Reclamati situatia la cei care se ocupa cu patrimoniu cultural national.

Este pacat ca organele competente nu supravegheaza situatia si e si mai rau ca populatia nu este constienta de valoarea urmelor materiale (cercetate sau nu) prezente in zonele lor. Parca ar fi salabatici! (Desi salbaticii venereaza necropolele vechi, din superstitie.) Iar profesorii din zona care nu stiu ce obiective sunt in localitatea lor... sunt de neiertat!

Ce sa va zic: succes in demersurile dvs.!

Dragă Vasile Burdușa, consăteanule, auzisem că ar fi „urme dacice” pe Dumbrava Bârsești, dar nu credeam că-s atât de complete și complexe. Cât despre valoarea lor... mă mândream că-s pui de dac!

Ți-am citit cu interes blogul tău SEMNE ȘI ÎNSEMNE.

Succes în realizarea proiectelor!

Cu drag,

da Coza

Sunt onorat, domnule Ilie Adrian, ca-mi impartasiti si va impartasesc ideile si simtamintele! Zic sa ne spunem si expunem oricand si oriunde dragostea de tara si de inaintasi - pic cu pic se face lacul mare.

ilie adrian a spus :

 Dezinteresul autoritatilor fata de istoria neamului este mare,ca si cum ar guverna fanariotii peste noi.Arheologia romaneasca practica si in ziua de astazi cu aceiasi ramienta de acum 100 de ani,sapaturile la astfel de situri,avand pretentia ca face istoria patriei.Scoliti mai degraba la Stefan Gheorghiu de cat la facultatea de istorie,prezinta teze nerusinate ale ¨discontinuitatii populatiei pe acest teritoriu¨,deservind astfel tara,neamul si adevarul istoric al patriei nosatre.Astazi cine iubeste istoria strabuna este perceput ca ¨tracoman¨,¨dacoman¨.Sunt trei repere pentru mine care reprezinta natia noasträ:

  1)Stramosii nostri traco-daco-geti(pelasgi,sau cum s-au numit ei mai in vechime)

  2)Mihai Viteazu sau supranumitul Malus Dacus

  3)Mihai Eminescu

Unde sunt astazi aceste trei repere?

Parintii nostri geto-daci sunt aruncati la cosul de istorie de catre neica-nimenii, care vor sa credem ca au aparut in anul 500i d h si au pierit la 106d h,lasand aceste plaiuri nepopulate 800 de ani,ca sa poata venii ei din stepa,sa se aseze.Culmea este ca astfel de oameni sunt romani(?)de nationalitate si  se mai numesc si ¨istorici¨sau ¨arheologi¨(M.M.M).

 Mihai Viteazu este facut in fel si chip...betiv ,afemeiat,las...etc.Nu stiu pe nimeni din cultura romaneasca,inafara de Miron Manega,care sa se preocupe de icoana neamului romanesc,acest mare Voievod si Domn,Mihai Viteazu.Cu parere de rau spun asta bineanteles.

  Mihai Eminescu,este facut de catre  cineva care a ajuns in fruntea culturii romanesti o perioada,¨cadavrul din dulap¨.Insusi ¨Luceafarul¨poeziei roamanesti.Mandria ,mandriilor noastre, ca popor si ca neam.Romanul,romanilor,care si-a dat viata pentru tara.Contemporanii sai l-au inchis la ospiciu ,tocmai pentru sentimentele sale nationale.Asasinat tocamai pentru ca nu si-a tradat simtirea si patria.Ponegrit in fel si chip.

Frumos articol aveti domnule Vasile Burdusa,frumos chip al spiritului cu adevarat romanesc,cu iubire de tara si de neam,de parinti si de copii,de traditie si de crez .Dar cu un gust amar spun,ca sunt putini oameni ca dumneavoastra,iar cei care sunt asa,sunt tratati ca nebuni sau cine mai stie cum.Cum cineva arata ca-si iubeste tara,ori este nebun,ori tracoman,ori sovin,ori extremist.Si daca spui ca te doare sufletul si ca esti trist de ce se intampla azi in tara noastra ,tot ca un extremist esti taxat.

Am citit cu deosebit interes articolul dv., m-a impresionat,  iar pentru demersurile întreprinse nu pot decât să vă felicit.

Ba dimpotrivă, un localnic a săpat chiar în centrul unei movile, aflată pe proprietatea lui, o groapă cu un diametru de peste trei metri, adâncă de șaptezeci-optzeci de centimetri, folosind pământul fertil în interes propriu. Acum acea săpătură e pe post de groapă de gunoi care se va umple, românește, cu tot felul de resturi menajere, haine rupte, peturi etc.

Acelaşi lucru l-am găsit şi eu la Argedava - baza platoului pe care a fost ridicată cetatea era un fel de groapă de gunoi, fără marcaje, fără stele, etc. ceea ce mă face să mă întreb: oare asta face parte din cultura noastră naţională să fim complet dezinteresaţi de propriul trecut?!

Asta este rezultatul unei politici a indiferentei fata de ceea ce nu produce bani (obiective si oameni, in egala masura) dar si rezultatul votului local... Este -in primul rand- constiinta oamenilor si a alesilor lor din comunele respective. 

    Munca aceasta trebuie sa o faca un personal calificat,nu sateni sau autoritalie locale,pentru ca nu sunt autorizati sa faca asa ceva si in plus pot primi amenda sau chiar inchisoare daca intreprind ceva de capul lor. Autoritatile in drept sunt indiferente,oamenii si satenii de acolo au constiinta domnului Vasile Burdusa,domnului Ion Lazar da Coza,doamnei Augusta Cristina Calin.Numai niste asa zisi arheologi, incompetenti si facuti la norma in scolile comuniste, pot proceda de asemenea maniera,lovind astfel in propiul popor.Ei,arheologii comunisti, au avut menirea sa stearga memoria stramosilor nostri,sa ne globalizeze sa ne integreze in internationalismul lor idiot,pentru a creea "omul nou".Cand altii invatau "istoria tarii" in ruseste,acei bieti tarani luptau cu arma in mana prin muntii patriei,spaland rusinea slugilor comuniste,ilustrand adevaratul spirit romanesc si adevarata constiinta nationala.Azi dupa atata timp,unele persoane,ramasite ale trecutului comunist ,ne da lectii de demnitate si de constiinta.Nu pot sa zic de cat ...piei Satana!...si lasa omul cu constiinta lui curata.

Nu exagerati! Lasati in pace "arheologii comunisti", care au fost recunoscuti drept competenti si corecti de arheologii capitalisti ai vremii lor. (Pe atunci nu era la moda povestea cu globalizarea.) Putin bun simt nu strica, atunci cand vorbiti de profesionisti recunoscuti pe plan mondial. Si la vremea lor si acum. Si cu ce v-au incurcat arheologii comunisti? Au sondat obiectivul, au identificat urmele materiale, au definit culturi materiale pe teritoriul Romaniei, au facut tabloul general al descoperirilor. "V-au bagat in istorie!" Terminind cu assa zisa "tacere impresionanta" a izvoarelor - de care vorbeau istorici vecini si neprieteni. Trebuiau sa va faca si museu local si sa pazeasca santierul? Asta e treaba autoritatilor locale. Cum vi le alegeti si formati, asa le aveti!

Poate ca atunci cand veti sti sa respectati munca celor ce si-au sacrificat tineretea si familiile pentru lungi campanii arheologice in tinuturi neprimitoare (prostia si conservatorismul oamenilor aflati inca in mentalitati feudale) veti sti si sa va pastrati urmele arheologice. 

Populatia locala trebuie sa pazeasca un obiectiv de asemenea importanta, sa sesizeze autoritatile (locale si judetene) si sa stie pe cine aleg primar. Caci in aceste situatii, primarul este cheia de bolta a prezervarii obictivelor. Nu in ultimul rand, capacitati si angajatii minsiterului de interne, care va pot ajuta. 

Cred ca nu asteptati sa vina cei de la Bucuresti sa va faca ordine... Sau sa chemati comisii de la Bruxelles care sa ia atitudine in fata ignorantei si vandalismului populatiei autohtone si a indiferentei autoritatilor, pe care nu stiti sa le alegeti si capacitati.

Inca nu ati inteles esenta democratiei: populatia isi face singura curatenie in ograda si isi pazeste singura bostana. Nu asteapta pe tatucul atoatestiutor si omnipotent, care sa ordone organelor sa aiba grija de supusi si istoria lor.... (Nu de alta, dar cel care vrea sa devina acum "tatuc" cam copiaza pe altii... nu stie mai nimic.)

Daca populatia este indiferenta si dezbinata, chiar si in fata unor obiective comune care ar trebui sa-i uneasca...,va meritati soarta!

Si ce treaba are rezistenta anticomunista din munti, cu arheologia? S-a facut tulburelul pe la domniile voastre? Sau tzuica asta noua? 

   Dacă ţăranul român a ajuns să fac arheologie,atunci arheologii ar trebui să meargă cu sapa la grâu,sau să bată apa în piua.

   Un ţăran întreba un medic dacă ştie ce legătură are ochiul cu fundul.Medicul intrigat îi răspunde că nu ştie.Ţăranul în înţelepciunea să ,îi răspunde:¨Dom doctor,nu-i aşa că dacă-ţi dau un par în fund îţi dau imediat lacrimile?¨Asta este şi legătura dintre arheologii şcoliţi în limba rusă,rezistenţa anticomunistă din munţi,şi conştiinţa naţională.Dacă primii au fost în stare să înalte zidurile de la Sarmisegetusa cu un metru peste ce a fost în realitate,dând dovadă de obedienţă până la nemernicie,ceilalţi au ştiut să moară pentru adevăr şi dreptate,pentru neam.Cine-şi închipuie că incopetenta,neruşinarea şi nemernicia lor,trebuie să devină onoarea altora,se înşeală amarnic,pentru că ei singuri se exclud din societatea în care trăiesc.Ce legătură au unele persoane care spun că sunt¨¨ arheologi¨,şi nu figurează în tabelul nominal din indexul afişat public în internet,al acestei bresle,cu istoria şi conştiinţa neamului nostru românesc,asta nu o mai ştiu,poate-mi explică cineva.

  

Da, sigur, ramineti la cunostintele si mentalitatea taranilor romani! Si la parul cu care rezolva treburile. Vi s epotrivesc de minune! Se vede ca nu depasiti mentalitatea... Curios, dar de mataluta dau mai mereu pe toate site-urile. Si sari ca musca-n ..... lapte....le calului cu comenturi de 2 bani dar sistematic impotriva mea. Bate la ochi, nu la ......

In ceea ce priveste lista cu arheologi, este o chestie pur birocratica, ce cuprinde arheologii care sunt pe statele de plata ale statului neocomunist. Culmea, sprijiniti neocomunismul, dar injurati comunismul?!(In arheologia romana nu s-a vorbit limba rusa... Arheologii romani din perioada interbelica au fost fascisti sau au cochetat cu ei. Ei au educat generatia comunista de arheologi romani.)  Daca veti face efortul de a citi si ce au scris arheologii romani, pe care ii huliti atit ("dati cu pietre in nuc") veti gasi -sigur- si alte nume. Si descoperirile lor. Pe care invidia personala a celor corupti, care si-au dat doctorate pe stil copy/paste i-a scos de pe liste. (Metoda comunista, care se pastreaza la neocomunistii care ne conduc.) Din fericire, articolele lor si descoperirile lor nu au putut fi sterse cu buretele. In sfarsit, eu nu vorbesc aici in calitate de arheolog. Dau niste sfaturi unui om care vrea sa faca ceva. Dar se pare ca singurul lucru pe care-l face este sa provoace la ordinul fostilor securei, care nu-si mai au locul intr-un stat democrat. 

Daca vorbiti de par, nu uitati ca are (intotdeauna) doua capete!

Mi-ar fi ruşine să spun că sunt arheolog dacă nu aş fi.Mi-ar fi ruşine dacă aş fi arheolog şi aş învinovăţi nişte bieţi ţărani cu conştiinţa curată,de situaţia unor situri arheologice,care atrag atenţia până şi unor oameni simpli ,doar observatori la ceea ce se întâmplă.Mi-ar fi ruşine,dacă de dragul unor doctrine politice,aş trăda sau aş părăsi spiritul şi conştiinţa naţională. De aceea am vervă şi tărie în ceea ce spun...pentru că nu mi-e ruşine cu ceea ce sunt şi ceea ce simt pentru neamul meu şi patria mea.Cine spune că ţăranul român este puturos şi prost,cu o mentalitate depăşită...este un idiot.Oare cine spune acest lucru?Mai să fie...nu cumva cineva pe care -l cunoaştem prea bine?Nu cumva, cineva care crede că poate învaţă poporul român despre democraţie,fiind dobitoc comunist,care adormea până şi în prezidiu la şedinţele de partid,iar acum este globalist de carieră,confundând globalizarea, cu globalul pe care ţăranul român trebuia să-l presteze în epoca apusă?

Insignă

Se încarcă...

link-uri utile

              REGULAMENT site

                       **********

http://DIACRITICE.opa.ro/

descarcă AUTO CORECT!

http://DEXonline.ro/

Dicționar de SINONIME

Dicționar de RIME

Haiku, Tanka, Senryu...

           Vă invităm să citiți și:

La ceas aniversar

Figuri de stil

 Folosirea virgulei

Activitatea Recentă

Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Devenire degeaba a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 54 minute în urmă
Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezie angelică a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 56 minute în urmă
Petre Ioan Crețu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Poezie angelică a utilizatorului Petre Ioan Crețu
cu 57 minute în urmă
Valentina Balaban şi-a actualizat profilul
cu 2 ore în urmă
Valentina Balaban şi Ion Lazăr da Coza sunt acum prieteni
cu 2 ore în urmă
Vasilisia Lazăr (da Coza) a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Romanţă de toamnă a utilizatorului Agafia Drăgan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Romanţă de toamnă a lui Agafia Drăgan
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Ascultă-l pe tăcut a utilizatorului Elena Mititelu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog Ascultă-l pe tăcut a lui Elena Mititelu
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Valeria Merca îi place postarea pe blog zadarnice nuntiri a lui Ana C. Ronescu
cu 2 ore în urmă
Valeria Merca a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog zadarnice nuntiri a utilizatorului Ana C. Ronescu
cu 2 ore în urmă
Sofia Sincă a lăsat un comentariu pentru Marian Popescu
cu 3 ore în urmă
Marian Popescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 5 ore în urmă
Postare de log efectuată de Agafia Drăgan
cu 6 ore în urmă
Marian Popescu a contribuit cu răspunsuri la discuţia Concursul de poezie, proză, eseu și dramaturgie „Labirinturi autumnale”, ediția a IV-a, noiembrie 2017 a utilizatorului Vasilisia Lazăr (da Coza) în grupul CONCURSURILE NOASTRE
cu 6 ore în urmă
Ana Ardeleanu a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog semăn cu tine a utilizatorului Ana Ardeleanu
cu 6 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a lăsat un comentariu pentru Valentina Balaban
cu 6 ore în urmă
Ion Lazăr da Coza a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Anagramă a utilizatorului Ion Lazăr da Coza
cu 7 ore în urmă
Marian Popescu şi Ioan Muntean sunt acum prieteni
cu 7 ore în urmă

frecvență trafic

© 2017   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor