Din pivniţa boierului Dume

[Ion Lazăr da Coza]

În frac

       Atunci când termin de citit o carte, o etichetez, în secunda următoare, cu un cuvânt sau, cel mult, cu o propoziţie.

        „Pură!” e adjectivul pe care mi l-a smuls volumul de versuri „TEMNIȚA DE SUB RANĂ”, Editura Pim, 2017 – autor, Teodor DUME!

        „Pură”, în sensul că pe tot parcursul cărţii nu am găsit o poezie-balast, în nici o poezie nu am găsit măcar un vers-balast, iar în vers – nici un cuvânt-balast.

       Mesajul poetic e construit cu minimum de cuvinte. Asta nu înseamnă că poezia lui Teodor Dume e austeră, ci poetul demonstrează, vers cu vers, că arta de a folosi figurile de stil e bine stăpânită, atingând de multe ori desăvârşirea.

       Teme predominante: relaţia cu Dumnezeu, amintirea tatălui, casa părintească, mama, copilăria, introspecţia ş.a.

       Teodor Dume nu-i un răzvrătit, dovadă că a trecut la treapta superioară a intelectului uman – înţelepciunea! Poezia sa nu e rigidă, moralizatoare, ascetică, „de chilie întunecată, jilavă”, nu e o poezie scrisă la vreo masă murdară din restaurantul gării, sau dictată, la beție, cuiva care încă mai poate ține creionul în mână... dimpotrivă, e o poezie „de conac”, boierească, generoasă, patiarhală, adesea filosofică, sentenţioasă (nu în sensul peiorativ al cuvântului!), ceea ce-l obligă pe cititor, dacă nu să-şi îmbrace haine de gală în timpul lecturii, măcar o parte din ritualul sacerdotal al lecturii să fie respectat.

       Cum aceste gânduri/rânduri nu se vor o cronică literară (nimic nu mă califică pentru așa ceva!), ci se vor o plecăciune frăţească (sper că mi se îngăduie de către „împricinat” acest „frăţească”) făcută în faţa boierului Dume – boier al cuvântului scris, desigur – închei urându-i ca, în pivniţă, să aibă cât mai multe budane, din care, neîndoielnic, vom degusta, în frac sau în rochii de bal, ambrozie în cupe de aur!

              Cu preţuire,

                             da Coza

       PS: Desigur, îmi pare atât de rău că nu am timpul necesar să scriu câteva rânduri pentru fiecare carte pe care o primesc de la voi, dragi prieteni...

       Oho, și câți boieri, lorzi și marchize am în preajmă!...

       Prețuire, tuturor!

[Ion Lazăr da Coza]

Desigur, îmi pare atât de rău că nu am timpul necesar să scriu câteva rânduri pentru fiecare carte pe care o primesc de la voi, dragi prieteni...

Oho, și câți boieri, lorzi și marchize am în preajmă!...

Prețuire, tuturor!

       da Coza

[teodor dume]

Ion Lazar da Coza,

mi-aţi făcut o deosebită plăcere şi o surpriză neaşteptată cu acest comentariu de înaltă ţinută.

mulţumiri de suflet

toată stima şi consideraţia mea,

teodor dume,

[Vasilisia Lazăr]

Felicitări, domnule Dume! Tare îmi place cum scrieți.

Felicitări, Ion, pentru modul în care ai concentrat aceste aprecieri cu privire la carte!

[Ion Lazăr da Coza]

Plăcerea e de partea mea!

Iar stima e reciprocă, știți, desigur.

teodor dume a spus :

Ion Lazar da Coza,

mi-aţi făcut o deosebită plăcere şi o surpriză neaşteptată cu acest comentariu de înaltă ţinută.

mulţumiri de suflet

toată stima şi consideraţia mea,

teodor dume,

[Ion Lazăr da Coza]

Mulțumim, draga noastră!

Vasilisia Lazăr (da Coza) a spus :

Felicitări, domnule Dume! Tare îmi place cum scrieți.

Felicitări, Ion, pentru modul în care ai concentrat aceste aprecieri cu privire la carte!