Fabula calului prefăcut

[Bidulescu Constantin]

Bucuros badea Ion este

Are-un cal ca în poveste.

Se simţea chiar norocos

Cu-aşa bidiviu focos.

Când mergea la trap prin sat

Era chiar de admirat.

Într-o zi a nechezat

Şi de jos nu s-a sculat

Şi stăpânul orice-ar zice

N-a putut să-l mai ridice.

Omu-i tare supărat,

Îl iubea cu-adevărat.

Să salveze armăsarul

A chemat veterinarul.

Dacă-i dau o doctorie

Va fi bun de călărie.

Dacă tot nu reuşim

Trebuie să-l biciuim.

Auzind toată povestea

Porcul fuge să-i dea vestea.

Dacă nu eşti chibzuit

Vei fi aspru biciut.

Calul nici n-a tresărit

Tot pe jos stătea lungit.

Apoi doctoru-a plecat

Să rezolve-un caz în sat.

Peste-o zi când a venit

Calul sta tot tolănit.

Dacă tot nu rezolvăm

Trebuie să-l împuşcăm.

Fuge porcul în neştire

Calului să-i dea de ştire.

Scoală-acuma bidiviu

Că mâine nu mai eşti viu.

Să te-mpuşte ăştia vor

Crezând că eşti bolnăvior.

Sare calu-atunci în sus

Şi-ntr-o clipă este dus.

Gospodarul bucuros

Vrea să facă-un gest frumos:

Tai porcul din bătătură

Facem chef la o friptură.

 

MORALA:

Este bine-a constata:

Să îţi vezi de treaba ta.

 

[Ion Lazăr da Coza]

După titlu nu se pune punct. Titlul unei opere nu se scrie cu majuscule.

Dacă ai mai multe fabule, dezvolți titlul. De exemplu, aceasta s-ar putea numi: Fabula calului prefăcut

Un text inteligent construit - finalizare pe măsură.

da Coza