Şi duminica mult aşteptată de Marius, dar mai ales de Luisa, sosi:

      − Mamă, el e Marius, prietenul meu; Marius, dumneaei e mama mea, Maria!

      Maria Douval, la vederea lui, încremeni într-o poziţie puţin ciudată, ca o statuie a lui Michelangelo,  apoi brusc păli şi cu mare efort reuşi să întindă mâna spre el, văzând ca prin ceaţă scena ce se desfăşura plutind în faţa ochilor ei: cum el i-o prinde, şi, strângându-i-o uşor, o duce la buze. Asemănarea izbitoare, dintre Marius şi Luis o paralizase complet, pur şi simplu o şocase. Îşi prinsese limba între dinţi să nu ţipe şi de emoţie uitase să mai şi respire. Brusc, pentru ea, timpul se întorsese şi parcă Luis, aşa cum şi-l amintea când era tânăr, intrase în modesta ei garsonieră. Simţi cum genunchii îi tremură uşor şi i se înmoaie, iar de teamă să nu se prăbuşească ca o cârpă, se aşeză uşor pe braţul fotoliului. Primul impuls fu să-l întrebe – chiar deschise gura s-o facă –, dacă sigur îl cheamă Marius, dar, spre salvarea ei, cuvintele i se opriseră în gât.

      Luisa observă imediat că mama ei se schimbase la faţă, semn clar că ceva nu este în regulă, şi o întrebă uşor panicată, prinzând-o de mână:

      − Mami, ce e cu tine? Nu te simţi bine?

      − Sunt bine!… Aşa, m-a apucat o ameţeală dintr-odată.

      − Te doare ceva?

      − Nu! Sigur din cauza oboselii… şi lăsând privirea în pământ, mai mult bolborosind, adăugă: Am avut o săptămână grea, apoi am alergat toată ziua după una, după alta…                                                             

      Pe Marius, acest răspuns, îl păcăli, însă pe Luisa, nu! şi făcu ochii mari, gata, gata, să-i reproşeze că ea fusese cea care alergase, pregătise şi aranjase totul, iar ea, doar o supraveghease, dar se abţinu în ultimul moment, concluzionând că altul era motivul real, dar care?

      − Îmi pare bine că te-am cunoscut… pe mine, vă rog să mă scuzaţi, dar nu pot să stau cu voi!… Nu mă simt prea bine şi nu vreau să vă stric seara. Se ridică greoi, repetând cu mare efort: Scuzaţi-mă!... Scuzaţi-mă!... Luisa, eu merg la vecina.

      − Să te ajut mami?

      − Nu, mulţumesc, mă descurc. La revedere… Marius… şi iarăşi se abţinu cu greu, deoarece era să-i scape şi să-i spună, Luis, dar bine că se controlă la timp.

 

 

      Când Maria Douval reveni de la vecina, o găsi pe Luisa puţin bosumflată, făcând ordine şi curăţenie. Cum o văzu că intră, ea se opri din măturat:

      − Cum e posibil, mami?

      − Iartă-mă, draga mea, mi s-a făcut rău, nu ştiu ce s-a întâmplat cu mine, m-a apucat aşa, dintr-odată, o ameţeală cumplită şi mi s-au înmuiat genunchi de era să cad! începu mamă-sa să se justifice, făcând, uşor împleticindu-se cei câţiva paşi până la fotoliu, în care se aşeză parcă nefiresc de calm.

      Luisa tăcu, impresionată câtuşi de puţin de starea ei, şi măsurând-o, mai mult învăluind-o într-o privire critică, nu putu să se abţină, şi îi reproşă totuşi:

      − Puţin, mi-ai stricat seara! Şi cât am muncit şi m-am omorât să fie totul ok… Îmi doream şi eu, dar şi el, să petrecem mai mult timp împreună, să conversăm mai mult, tu să-l cunoşti mai bine.

      − Poţi să mă ierţi?

      − Pot, nu pot, asta e!  

      − Te rog să mă crezi, n-am avut deloc această intenţie.

      − Bine, te cred, dar aştept şi explicaţii!

      − El a plecat supărat?

      − Poate, aşa, un pic în sinea lui, deoarece, repet: că n-ai stat mai mult de vorbă cu el, însă pe faţa lui nu am citit nimic. Dar, ce s-a întâmplat mami, ce te doare, sau de la ce ţi s-a făcut rău, aşa, dintr-o dată?

      − Nu ştiu! Voi merge la medic mâine.

      − Mă minţi, spui aşa, ca să mă linişteşti pe mine, ştiu eu!?

      − Are părinţi?

      − Sigur că are! Dar mami, ce faci? o întrebă, mai mult surprinsă de curiozitatea ei şi puţin deranjată. Mă supui acum unui interogatoriu pe mine? Dacă ai fi fost interesată de situaţia lui familială, şi de altele, ai fi stat cu noi şi l-ai fi întrebat personal.

      − Scuză-mă, draga mea, crede-mă că am vrut să stau, enorm de mult am vrut asta, jur cu mâna pe inimă, dar n-am putut. Cred că, aş fi leşinat în faţa voastră! Acum, întreb şi eu aşa, că nu te-am întrebat niciodată.

      − Eu nu te ştiu pe tine, foarte curioasă din fire! Te îmbolnăvişi subit… şi de boala asta, sau, nu cumva vecina, prietena ta de pahar, e bolnavă de curiozitate? o întrebă Luisa reluându-şi măturatul.

      − Spune-i cum vrei, dar nu mai fi ironică!... Lasă naiba mătura aia, c-ai măturat destul! Şi te rog, nu te mai fâţâi de colo, colo, că mă oboseşti. Nu vrei să stai jos şi să discutăm?

      − Ce să mai discutăm acum! Ştii foarte bine, că atunci când vorbim despre cineva care nu e de faţă, se cheamă bârfă, nu? Sau, mai mult vrei să-ţi răspund la interogatoriu?

      − Să discutăm, poate aşa… şi Maria Douval se opri: Mi s-a uscat gura…

      − Ei, na, cum să nu!? Mie îmi spui? Brusc, ţi s-a uscat gura! Spune mai bine, că vrei o tărie, o persiflă Luisa, şi, fără să mai aştepte răspunsul, scoase din scrin sticla de Jack Daniel's şi o puse pe măsuţă: Ascult, să discutăm, poate aşa, ce? o întrebă Luisa, punându-şi mâinile în şold.

      − Te rog, nu fi ţâfnoasă cu mine, şi mai lasă atitudinea şi poziţia asta de mahalagioaică, că eşti ridicolă, nu te prinde absolut de loc… Să discutăm, aşa ca de la mamă la fiică, cum făceam şi înainte de… şi Maria Douval se opri, aprinzându-şi o ţigară.

      − Cum făceam şi înainte, de!? repetă strâmbându-se Luisa. Fii mai explicită, adică, până să apără Marius în viaţa mea! Asta ai vrut să spui?

      − Cam aşa ceva, recunoscu Maria Douval, cu jumătate de gură.

      − Greşeşti, mami! Adevărat, Marius m-a schimbat, doar într-o singură privinţă… dacă mă înţelegi?

      − Cum!? sări ca arsă Maria Douval, aşa de tare că era să răstoarne măsuţa. Deja ai…

      − Da mami, deja am… Şi stai jos, linişte-te să-ţi explic. Trăim în secolul vitezei, şi, dacă n-ai observat, lumea şi concepţia despre fetele virgine, s-a schimbat. Ce voiai tu, să-mi scot fecioria la licitaţie pe net şi să mă culc cu un boşorog, pe o grămadă de bani?

      − Greşeşti,  dacă tu gândeşti aşa.

      − Greşesc, nu greşesc, acum faptul e consumat şi sincer nu-mi pare rău, dar absolut de loc, nu-mi pare rău. Şi ştii de ce? Pentru că am făcut totul când şi cum mi-a dictat inima, cu multă dragoste şi cu bărbatul pe care mi l-am ales eu şi am simţit şi simt încă că mă iubeşte… Dar Marius, te rog să mă crezi: nu m-a schimbat în cea ce priveşte relaţia cu tine. Apoi, după câteva clipe de tăcere şi observând că răspunsurile ei o tulburaseră şi mai mult, cu o voce mult mai calmă, reluă: Hai, nu te supăra, termin imediat mami, mă spăl pe mâini şi vin lângă tine, să pălăvrăgim, aşa ca altă dată.

 - va urma -

Vizualizări: 107

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Oo, deci dezastrul merge până la capăt! Trist! Îmi imaginez şocul adevărului şi sunt tare curioasă cum îl vei gestiona. Sau, mai exact, cum a ţesut soarta fiindcă spui că povestea este adevărată. Bârr...

Aştept continuarea.

Cu prietenie,

Situaţia, în acest caz, se ascute tare de tot... Eu tot mai sper, să apară mai încolo o idee care să-mi contrazică presupunerea... Altfel s-a produs un incest grav. După cum te ştiu, ai fi în stare să ne duci puţin de nas...

În sfârşit, aştept continuarea.

Sofy

Mulţumesc pentru lectură Corina. Da, tristă povestea... dar nu-ţi spun mai multe.

 

Corina Militaru a spus :

Oo, deci dezastrul merge până la capăt! Trist! Îmi imaginez şocul adevărului şi sunt tare curioasă cum îl vei gestiona. Sau, mai exact, cum a ţesut soarta fiindcă spui că povestea este adevărată. Bârr...

Aştept continuarea.

Cu prietenie,

Sofia, mulţumesc pentru lectură şi răbdare.

Sofia Sincă a spus :

Situaţia, în acest caz, se ascute tare de tot... Eu tot mai sper, să apară mai încolo o idee care să-mi contrazică presupunerea... Altfel s-a produs un incest grav. După cum te ştiu, ai fi în stare să ne duci puţin de nas...

În sfârşit, aştept continuarea.

Sofy

Aștept cu nerăbdare continuarea.

Stimată Mihaela, vă mulţumesc foarte mult pentru lectură. Ştiu, e un mesaj simplu, dar simt că dvs. înţelegeţi mult mai mult!

Cu prietenie,

Mihaela Roxana Boboc a spus :

Aștept cu nerăbdare continuarea.

Sunt omul care formulează o părere amănunțită la capătul lecturii. Pot spune că nu am rezistat tentației să citesc pe nerăsuflate până acum. 

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 8 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 9 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 9 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 9 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 9 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 9 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 11 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 14 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 14 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 14 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 14 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 15 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 15 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 15 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 15 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 16 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 16 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 16 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 16 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor