Cap. 34. Insula Magică a Fericirii

[Nicolae Sărătean]

                                  

                                  34. Secretele magiei revelate copiilor

           - Dragii mei adepţi în arta magiei universale, astăzi vă voi explica detaliat, chiar dacă aţi avansat enorm de mult demonstrând acest lucru, cum se obişnuiesc a se face acestea acte creative pe Pământ, despre care v-am vorbit deja ştiind că-l veţi vizita în curând! Tot ce învăţăm este întru evoluţia şi perfecţionarea voastră, iarăşi aceste informaţii vor rămâne înregistrate în memoria steluţelor proprii de ghidaj şi în subconştientul vostru totodată, cu scopul de a vă aminti când veţi experimenta viaţa, acolo. Pe planeta albastră, nu există asemenea şcoli, viaţa însăşi trăită prin esenţa ei, este cea mai complexă şcoală a experienţelor. Corpul pe care o să vi-l creaţi, este adaptat doar acelei dimensiuni şi va fi mult mai greoi şi destul de limitat. Vă veţi aminti cu greu de identitatea voastră, aşadar exerciţiile pe care le vom face, sunt întocmai pentru a vă ajuta să vă treziţi şi redescoperiţi, pentru a nu putea fi subordonaţi, conduşi sau îndoctrinaţi de nici o societate, religii ori secte ale lor şi veţi avansa în cunoaştere, înţelepciune şi bineînţeles în arta universală a creaţiei şi la rândul vostru veţi ajuta şi sprijini pe toţi cei cu adevărat interesaţi să o cunoască. Trebuie să fiţi foarte înţelegători şi răbdători, cu acei ce vor fi sceptici. Să respectaţi orice religie, dogmă sau crez, toate fac parte din căile binecuvântate ale supremului şi mai devreme sau mai târziu, toţi pământenii vor evolua învăţând de pe urma experienţelor trăite. Fiecare dintre ei se va afla la un anumit grad de evoluţie şi înţelegere, astfel vor exista persoane care vor ajunge adevăraţi adepţi şi unii, care nu vor înţelege şi nu se vor deschide magiei. Nu trebuie să vă bateţi capul să convingeţi pe cineva, cei aleşi vă vor căuta singuri. Doar acei ce vor reuşi să-şi conducă ego-ul îşi vor descoperi identitatea lor divină.
         - Ce este ego-ul ăsta, Magule?
         - Hm...îmi este destul de greu să vă explic acum, dar voi încerca, pe înţelesul vostru! Fiinţa umană, se naşte şi îşi dezvoltă un creier care este precum un computer, unde recepţionează şi înmagazinează toate informaţiile la care au acces în viaţa lor pământeană. În acestă maşină biologică, există informaţiile de bază învăţate aici dar la fel se înmagazinează şi toate celelelalte culese în viaţa pământeană sub formă de emoţii. Mulţimea acestora din urmă se folosesc atât de mult zi cu zi, încât le acoperă pe cele de bază şi din totalitatea lor, omul îşi formează o personalitate, caracter, bazat pe o identitate individuală funcţionând după principii împrumutate, confundându-se cu corpul său pământean. Crezând într-un liber arbitru, al acestui ego, singuri îşi fac viaţa grea şi de multe ori suferă inutil, se îmbolnăvesc şi mor. Câte unii dintre ei care s-au numărat printre aşa zişii căutători a identităţii universale, îşi dau seama chiar în momentul dinaintea morţii cât s-au minţit în legătură cu acest liber arbitru şi că-i cea mai mare iluzie, prin simplul fapt că atunci nu mai pot alege nimic. Voi aţi înţeles cine sau ce moare nu?
        - Ce înseamnă a muri? nu am auzit niciodata acest cuvant! sări de la locul ei oarecum revoltată, Pitufinca.
        - Da, spusese Magul! Ai dreptate Pitufinca, voi nu aţi auzit niciodata nimic despre moarte. Este fenomenul care li se întâmplă şi aici florilor de exemplu, încercă acesta să-i explice, dar Pitufinca şi de această dată se ridică urmată acum şi de micul prinţ, sărind ca arşi!
      - Ce vrei să spui? Că vom merge pe Pământ şi ne vom ofili sau usca precum florile? Nu, eu nu voi pleca niciodata de aici. Mergeţi voi unde aveţi chef să căutaţi aventuri, eu n-am nevoie de aşa ceva! Este total absurd!
       - Nu draga mea! Nu este chiar aşa, aşteptaţi să va explic acest proces spre înţelegerea voastră! Bineînţeles că nu veţi muri niciodată. Această moarte, este doar un concept greşit al unor fiinţe limitate de pe acea planetă! Cine moare, nu v-aţi dat seama ? Spuneam că pământenii se confunda cu corpul si-şi crează o identitate! Este acea cămaşă sau maşină biologică limitată şi greoaie de care vă spuneam la început care este reprezentată de ego. Egoul este stăpânul corpului, este entitatea creată cu ajutorul minţii în baza informaţiilor zilnice, îndoctrinărilor şi falselor credinţe, v-am spus deja aceste lucruri! Acolo, omul ucide pentru a-şi apăra ego-ul, iubeşte pentru a-i oferi plăcere, adună lucruri fără nici un folos, într-un cuvânt devine inconştient. Tot mai mulţi dintre ei au început să recunoască această entitate iluzorică şi să nu se mai identifice cu ea, astfel sunt conectaţi acum la informaţiile de bază, universale, ale divinului, trezindu-se în cele din urmă şi scăpând de identificarea cu acesta.
        - Aţi înteles acum? Ai înţeles Pitufinca? Pe măsură ce veţi avansa în practica magiei veţi descoperi tot mai multe despre acest aspect.
        - Da, multumesc! Dar încă nu sunt prea convisă că-mi doresc, să merg pe planeta aceea!
       - Să nu-ţi fie frica Pitufinca, eu voi merge împreună cu tine, sărise Pitufinc şi Magul, ne va priveghea de oriunde s-ar afla, astfel nu ni se poate întâmpla nimic.
       - Ceea ce v-am spus acum este o descriere foarte sumară, ce ne interesează pe noi cu adevărat nu este ego-ul ci tehnicile de bază în al descoperi şi a-l neutraliza în primul rând şi în al doilea, de a vă putea conecta oricând şi de pe orice planetă sau dimensiune cu steluţele voastre şi cu supremul!
        - Ce complicat este dragă Magule! întrerupse din nou Pitufinca. Vrei să spui că odată ajunşi acolo vom uita cine suntem? Adică nu vom mai fi conectaţi cu Insula Magică, cu tine, cu părinţii noştri sau divinul? Atunci, nu o să mă duc niciodată acolo! Eu vreau să rămân aici pe Insula Magică! Nimeni nu poate să mă oblige. Eu sunt propriul meu stăpân!
        - Ha-ha-ha! bravo Pitufinca. Este exact cum spui tu! Nimeni nu te va obliga la nimic, când vei fi desăvârşită în sacra artă a universului, tu singură vei decide dacă vrei să experimentezi viaţa pe pământ sau nu, dar vă spun, trăirile, emoţiile, sentimentele şi percepţiile în general, nu se simt nicăieri în întreg cosmosul, cum se simt acolo. Trebuie să înţelegeţi că opera cea mai desăvârşită a creatorului universal, este această maşină biologică sau trupul de lut cum spun umanii şi ce se experimentează şi învaţă în aceasta, nu are egal în toată imensitatea infinită a spaţiului.
         - Eu vreau Magule, spuse tare hotărât, Pitufinc. Vreau să merg pe Pământ, să mă lupt cu acest ego, să-l înving şi să-i ajut pe toţi ceilalţi să-l învingă. Doresc să eliberez Pământul de această entitate întunecată, care pune în pericol dezvoltarea şi evoluţia pământenilor. Ştiu că voi mereu mergeţi în diferite misiuni, mi-a povestit Lady Orhidelia şi mama. Vreau şi eu să ajut această prea-frumosă planetă şi cred cu tărie că o pot face!
       - Veţi avea ocazia să faceţi acest lucru amândoi! În curând, vom vizita împreună acest colţ de rai cum de fapt şi este şi toate dimensiunile universului, dar nu înainte de a stăpâni pe deplin arta magiei şi pentru asta aveţi nevoie de întreg curajul şi voinţa voastră. Depinde de voi când veţi fi pregătiţi. Deocamdată să învăţăm toate secretele şi apoi să ne lansăm în aventuri. Asfel, veţi învăţa taina rugăciunii, a meditaţiei şi a vizualizării. Ceva ştiţi, cunoaşteţi deja câteva trucuri importante şi speciale, învăţate în lecţia agriculturii magice pe care o făcuserăm deja.
         Copiii se aşezară liniştiţi lângă Magul Ţânţărin şi acesta le vorbi despre importanţa şi sinceritatea rugăciunii. Le spuse cui trebuie adresată rugăciunea, le explicase încă odată scopul şi importanţa mulţumirilor sub forma rugăciunii, în obţinerea clipelor de fericire ale aproapelui. Le vorbise apoi despre legea universală a semănătorului în care ceea ce semeni culegi înzecit, în funcţie de cantitatea, intensitatea şi vibraţia iubirii.
       - Rugăciunea dragii mei, este doar o pre-vizualizare a dorinţei voastre! Pentru a învăţa să vizualizaţi este nevoie de concentrare. Concentrarea este puterea, abilitatea şi forţa, de a menţine unul şi acelaşi gând pentru un timp determinat, dându-i tăria adecvată, în care să nu fiţi deranjaţi de nimic şi toată voinţa voastră să fie canalizată doar pe acest gând. Rugăciunea este concentrare, nu este o poezie memorată şi recitată sau redată întocmai şi pe care atunci când o spui face minuni. Acesta concept este total greşit. Pe Pământ fiinţa umană este dotată cu cinci simţuri de bază şi aici noi vom învăţa să lucrăm cu toate acestea pe rând, când veţi ajunge acolo să vi le amintiţi mai uşor. Când o rugăciune se face cu cele cinci simţuri, se îndeplineşte pe dată! Timpul care există pe pământ se dizolvă cu ajutorul acestora şi atunci orice dorinţă se materializează exact ca şi aici într-o clipă. Zeii celor patru elemente ce constituie al cincilea lucrează prin acestea şi invocaţi în acelaşi timp, îndeplinesc orice act de magie cerut. Analogic vorbind făcând o paranteză pentru a vă dezvălui o mică curiozitate, cei patru zei sunt reprezentaţi în corpul nostru prin degetele unei mâini. Pumnul strâns reprezentând unirea tuturor forţelor universale! Deci, aceste simţuri se numesc; vizual, auditiv, olfactiv, gustativ şi senzorial sau mai simplu spus; văz, auz, miros, gust şi tact.
        Înainte de a învăţa să stăpânim concentrarea pentru fiecare simţ în parte ne vom antrena mintea şi memoria cu cel mai important exerciţiu, baza sau piatra de temelie a magiei, care este meditaţia.
        Primul pas în meditaţie, de fapt în a învăţa ce este cu adevărat aceasta şi de a o înţelege perfect, este urmărirea pasivă a gândurilor. Vom urmări toate, dar absolut toate gândurile ce trec prin mintea noastră, precum norii albi pe seninul albastru al cerului. Aşadar să nu mai pierdem timpul, aşezaţi-vă comod! Eu voi lipsi ceva vreme să nu vă deranjez, astfel trebuie să fiţi foarte corecţi. Închideţi ochii şi până mă întorc să practicaţi în linişte urmărind toate gândurilor fără să pierdeţi şirul, încercând să le reţine-ţi pe toate. Să nu vă speriaţi dacă la început se înlănţuiesc şi vă apăr în minte unul după altul, o să vedeţi cum se răresc treptat până se ajunge la liniştirea completă a minţii, la aşa zisul vid mental. Trebuie să vă aduceţi aminte de toate gândurile şi ideile ce v-au asaltat în acest timp şi să mi le redaţi când mă întorc, cu exactitate! Încercaţi să le urmăriţi doar şi să nu vă asociaţi cu ele, să le priviţi ca pe nişte păsări ce brăzdează cerul, nori albi călători sau valuri ale mării. Puteţi să le şi număraţi dacă vi mai uşor, important este să nu pierdeţi şirul. Vă doresc succes spuse Magul, apoi se îndepărtă lăsându-i pe micii discipoli să-şi facă exerciţiul liniştiţi în pacea pură a Insulei Magice a Fericirii.
Prinţii noştri, nerăbdători şi foarte cuminţi de a-şi îndeplini cu succes exerciţiile date, închiseseră ochii, întocmai cum le spusese maestrul lor, cufundându-se în tăcerea şi tainica meditaţie. Nu după mult timp, pentru a nu-i obosi prea mult, Magul se întoarse pe vârfuri şi cu o voce suavă, aproape şoptit, pentru a nu-i trezi brusc din starea meditativă, le spuse:
          - Gata dragii mei! Puteţi să deschideţi ochii! Aceştia, se supuseră şi-i deschiseseră frecându-se puţin ca după un sănătos somn şi Pitufinc exclamă primul!
          - M-am zăpăcit puţin, am numărat multe gânduri şi cred că am pierdut numărătoarea!
         - He,he,he! Nu-i nimic scumpul meu! Acest exerciţiu se deprinde practicând cu regularitate! Ce contează cel mai mult, este intenţia şi voinţa voastră! Tu, Pitufinca ai reuşit?
         - Eu, cred că am numărat patruzeci şi cinci de gânduri!
         - Ha,ha,ha! Bravo! Eşti sigură?
        - Nu sunt prea sigură, dar dacă vrei pot să le mai număr odată! Magul izbucni într-un râs cu lacrimi, auzind acest răspuns, apoi îi sărută pe amândoi şi le spuse
        - Destul pentru astăzi! Veţi repeta acest exerciţiu împreună cu Lady Orhidelia în fiecare zi şi bineînţeles cu părinţii voştri acasă şi atunci când îl veţi stăpâni bine vom merge mai departe! Acum la joacă!
         - Mulţumim Magule! Te iubim mult pentru toate aceste lucruri minunate pe care ne înveţi, spuseră copiii, îndreptându-se spre ieşirea principală unde îi aşteptau zâmbitoare şi la fel de fericite mamele lor.
            Soţia Magului responsabilă directă cu educaţia lor, îi înconjura mereu cu atâta dragoste încât erau foarte nerăbdători să ajungă dimineaţa la şcoală. Exerciţiile erau de fiecare dată altele, mereu îi punea să se gândească la idei plăcute, toate aceste exerciţii ce pentru un adult ar fi destul de plictisitoare şi greu de stăpânit, pentru ei, însemna cel mai frumos joc.
          În scurt timp, copiii stăpâneau deja toate cele trei tipuri de meditaţie, progresau într-un ritm foarte rapid, erau fascinaţi de magie, Lady Orhidelia îi ajută imens, pe lângă aceste exerciţii făceau gimnastică şi diferite jocuri şi experimente creative. Creşteau flori, materializau fluturi, păsări, făceau diferite prăjiturele, bine-nţeles că majoritatea le făcea Lady Orhidelia, încurajându-i, spunându-le că sunt făcute de ei pentru a le creşte entuziasmul, auto-stima şi credinţă de fier ca orice lucru se poate face când este realizat în numele iubirii. Au fost educaţi în aşa fel încât să nu facă uz niciodată de magie fără să fie asistaţi de un adult şi asta până nu vor trece primele nivele care sunt considerate baza magiei, în prezenţa şi sub tutela directă a Magului Ţânţărin.
          Au înţeles foarte bine când Magul le-a vorbit despre maxima celebră ,,mens sana in corpore sano ” astfel, făceau cu regularitate toate exerciţiile de educaţie fizică, învăţaseră respiraţia conştientă, respiraţia cu dorinţă, magia apei şi a mâncării. De fiecare dată când le era sete, impregnau o dorinţă apei şi-i mulţumeau vizualizând în timp ce dădeau paharul pe gât îndeplinirea acesteia.
Respiraţia lor, deja făcea adevărate minuni, toate lucrurile le făceau conştient, mintea nu le mai bătea câmpii. În acest timp crescuseră foarte mult aproape că ajungeau la umărul lady-ei Orhidelia, frumuseţea lor interioară şi exterioară strălucea mai presus de orice astru.
         - Ce dor mi-a fost de voi Pitufinca, Pitufinc! O mulţiume de cuvinte înălţătoare şi de laudă, am auzit la adresa voastră. Lady Orhidelia este uimită cât de repede şi uşor învăţaţi totul, mi-a comunicat că sunteţi pregătiţi să continuaţi, este adevărat? Stăpâniţi deja controlul gândurilor? Dacă aşa stau lucrurile putem merge mai departe, bineînţeles dacă doriţi!
       - Da! răspunseră prinţii într-un glas, bucuroşi în al revedea pe Magul Ţânţărin! Să continuăm! Ce act de magie o să realizăm astăzi? întrebă curioasă din fire, Pitufinca?
      - Iubiţii mei, aţi crescut atât de mult, aţi învăţat enorm de mult, succesul vostru este invidiat chiar şi de zei. Nu mai sunteţi ghemotoacele gălăgioase de la începerea cursului, sunteţi foarte aproape de mult râvnitul echilibru magic, vedeţi lucrurile cu alţi ochi, într-un cuvânt aţi evoluat imens, felicitări!
      - Mulţumim dragul nostru mag, spuse Pitufinca îmbrăţişându-l. Ţie şi Lady-ei Orhidelia vă datorăm totul!
      - Cunoaştere, voinţa, curaj şi tăcere! continuă Magul Ţânţărin. Aceştia sunt cei patru stâlpi de bază ai magiei! Secretul micro şi macro universului şi a creaţiei însăşi! Ştiţi ce-i cunoaşterea, curajul şi voinţa. Prin cunoaştere, înţelegere şi acceptare, se ajunge la înţelepciune! Cu voinţă iubire şi credinţă imposibilul devine posibil! Prin tenacitate şi dorinţa de neclintit, se atinge perfecţiunea! Curajul, înseamnă aţi asuma toate riscurile ori câte eşecuri ai avea, de a rămâne neclintit în vederea atingerii ţintei propuse. Fără aceste lucruri nu se poate progresa, aţi înţeles! Cel mai important dintre acestea este tăcerea! Din tăcere s-a născut cuvantul şi apoi toate lucrurile. Un mag nu va vorbi niciodată despre progresul său, despre nivelul obţinut şi succesele sale. Pe Pământ, niciodată nu va face acte de magie în faţa oamenilor, cei ce fac astfel de lucruri după cum veţi vedea când veţi merge acolo, nu sunt decât nişte circari, şarlatani, ce profită de încrederea persoanelor.
         - Este uşoară şi placuta magia dragă magule şi exerciţiile ne fac deosebită plăcere! spuse Pitufinca îmbrăţişându-l în acelaşi timp.
        - O încântare să vizualizăm şi să visăm lucruri frumoase, completă prinţul Pitufinc! De fapt nici nu există lucruri urâte sau neplăcute, iubirea nu creează nimic urât, adevărat?
        - Desigur! Mă bucur nespus că aţi înţeles acest lucru fără să mă chinui să vi-l explic! V-am spus că neavând dorinţe egoiste, lumina iubirii lucrează liberă şi lucrurile se pot manifesta şi materializa pe loc! Cu cât doza de egoism este mai mare cu atât se întârzie mai mult acest proces.
       - Ce este egoismul Magule? întrebă Pitufinca. Mereu pomeneşti de el. Ce este de fapt?
       - Păi v-am vorbit despre ego, deci atributele acestuia toate împreună, înseamnă acest egoism! Voi nu-l cunoaşteţi cu adevărat deoarece de mici aţi fost educaţi că fericirea voastră depinde doar de fericirea celor din jur, veţi învăţa şi experimenta aceste aspecte la timpul lor, pe Pământ! Omul, se identifică cu lucrurile din jurul său de multe ori fiind convins că sunt ale lui şi le separă spunând; al meu, al tău, etc. Au împărţit planeta, având iluzia că o planetă le poate aparţine, astfel unii oameni posedă aproape întreg Pământul, numindu-se bogaţi şi sunt foarte puţini în raport cu ceilalţi care sunt mai elevaţi spiritual şi recunosc că lucrurile, planeta sau ceilalţi oameni nu pot să le aparţină şi se numesc săraci ! Din cauza acestor sepărări, vorbesc mii de limbi se identifică cu o rasă, naţiune, fiecare se cred mai buni decât ceilalţi, diferiţi şi acesta diferenţă îi duce la războaie. Au inventat banul care este un petec de hârtie, căreia i-au dat o valoare şi cu care pot cumpăra aceste lucruri, chiar şi alţi oameni. Cei bogaţi îi conduc pe cei săraci alimentându-i cu frică.
        - Stai puţin că nu înţeleg Magule! Ce înseamnă a cumpăra? Ce vrei să spui prin a cumpăra alţi oameni? întreba tare nedumerit şi oarecum speriat Pitufinc.
       - A cumpăra înseamnă a achiziţiona, adică cu ajutorul acelei hârti numită ban, cei care au mulţi, cei bogaţi, le schimbă pe lucruri şi pe timpul iluzoric al celorlalţi oameni, în special al celor săraci şi acest schimb de vânzare-cumpărare numeşte comerţ! Cel care primeşte banul este un vânzător şi cel care primeşte obiectul se numeşte cumpărător! Sunt multe de explicat pentru a înţelege cum trăiesc oamenii acolo în acea dimensiune, acestea întrebări le puteţi pune părinţilor voştri, vor putea să vă explice totul mai pe larg, spre înţelegerea voastră.
       - Şi frica? Ce este frica? întreba Pitufinca.
       - Frica, este ceva ireal, omul se confundă cu mintea, egoul şi corpul fizic, uitându-şi cu desăvârşire identitatea universală. La fiecare pas intră în contact cu acest sentiment din cauza unor dureri şi suferinţe imaginare, fabricate de minţile lor. Neştiind sa-şi creeze o armonie, un echilibru între minte şi corp, îşi visează doar scenarii şi pericole, astfel le atrag, le materializează inconştient şi deci, trăiesc în sentimentul fricii. Negândindu-se niciodată la clipa prezentă, alergând prin trecut şi viitor, luptându-se cu false himere, sfârşesc prin a şi le provoca singuri nefiind conştienţi de mintea lor creatoare. În primul rând din cauza alimentaţiei lor necontrolate şi a consumului de carne, corpul lor este alimentat inconştient cu sentimentul fricii. Exista un proverb foarte adevarat care spune: "Esti ceea ce mananci" şi este foarte adevărat! Deci frica le este transmisă prin carnea animalelor ucise în abatoare care nu sunt altceva decât fabrici ale morţii. Acolo se ucid animalele şi li se prelucrează carnea care ajunge să fie consumată de aproape toţi oamenii pe Pământ. Când vor învăţa să mănânce conştient, să-şi purifice mâncarea prin rugăciune şi meditaţie sau pur şi simplu să mulţumească animalului sacrificat, atunci şansele de îmbolnăviri li se vor reduce şi treptat sentimentele de teamă vor scădea în intensitate. Despre aceste lucruri vom vorbi mai pe larg când veţi atinge nivelele superioare ale magiei, astfel să înţelegeţi mai uşor complexitatea sentimentului fricii pe pământ, care nu este altceva decât lipsa iubirii! Până atunci mai puteţi obţine informaţii preţioase, acum că v-am stârnit curiozitatea, de la taţii voştri sau oricare dintre ceilalţi membri, ai insulei! Să mergem mai departe!
           - Am fi dorit să aflăm mai multe despre cum trăiesc pământenii Magule, dar în fine, toate la timpul lor precum spui! Am înţeles că ceea ce facem aici este mult mai important şi nu trebuie să ne încărcăm mintea, spuse Pitufinc.
          - Exact, mă bucur că aţi înţeles! Dacă aş intra în toate aspectele vieţii pământene, v-aş distrage atenţia şi nu veţi mai putea acorda importanţa şi concentrarea necesară artei magiei, mintea voastră ar începe călătorii fantastice pe alte planete şi v-ar distrage, deci cunoaşterea poate fi periculoasă dacă nu se face prin înţelegere şi acceptare.

          Harnicii ucenici, nu pierduseră vremea, îşi însuşiseră foarte bine exerciţiile, având remarcabile progrese. Părinţii lor erau peste măsură de mulţumiţi şi mândrii totodată ştiind, că în curând va veni vremea să experimenteze trăirile, senzaţiile şi emoţiile în cămaşa lutului pământean şi să treacă probele pe care de altfel le trecuseră toţi locuitorii Insulei Magice a Fericirii, în reîncarnările lor pe Pământ, întru iluminarea şi desăvârşirea lor. Magul şi soţia sa, încercau din răsputeri să-i perfecţioneze ştiind căci fiind atât de bine pregătiţi, vor trece repede examenele planetei albastre, fără să fie nevoie de zeci, sute sau mii de reîncarnări. Se gândi să-i ia cu el într-o vizită, să vadă cu propri lor ochi cum trăiesc oamenii, astfel nu le spusese încă nimic despre aceste planuri, dar copiii fiind deja destul de avansaţi, putură să simtă că magul se gândea sau punea la cale ceva în legătură cu ei. Aşadar, Pitufinc îl întrebă pe dată!
        - Ne-ai pregătit vreo surpriză Magule? De ceva timp începuserăm să-ţi recepţionăm parte din gânduri, dar sub formă de sentimente doar. Ştim că te-ai gândit cu puţină compasiune la noi acum câteva clipe, am simţit şi Pitufinca poate să-ţi confirme!
Magul privi spre frumoasa prinţesă şi aceasta zâmbind aprobator îi confirmă.
        - Sunteţi formidabili! Dacă aţi reuşit să-mi interceptaţi sentimentele şi senzaţiile, atunci aţi progresat enorm! Desigur, nu am nimic să vă ascund, mă gândisem că aţi crescut prea repede şi în curând veţi începe şirul reâncarnărilor întru a experimenta formele, sentimentele şi iubirea în special şi chiar mi-a trecut fulgerător prin minte pentru o clipă, să facem o mică incursiune pentru a cunoaşte puţin această planetă şi să vă alegeţi locurile unde vă veţi experimenta viaţa! Dar bine, asta nu va întâmpla acum, va trebui să stăpâniţi cel puţin concentrarea cu toate detaliile, întru a putea realiza cu succes taina rugăciunii. Când vom termina cu antrenarea tuturor simţurilor, vom merge împreună în vacanţă pe Pământ, promit!
- Uraaa! strigară cei doi. Abia aşteptăm să mergem Magule!

[Sofia Sincă]

Din nou Magul împărtăşeşte copiilor taine ale magiei, faptul de a-ţi stăpâni corpul şi mai ales mintea. Meditaţia face parte din exerciţiile destinate acestor magii. Esta la îndemâna oricui, doar trebuie să te supui exerciţiului şi mai ales să crezi în el.

Textul este bine lucrat, din ce în ce mai bine, cursiv explicit şi destul de corect.

Am găsit totuşi câteva mici erori:

pentru aşi apăra - a-şi apăra

Asfel, acum - astfel

Copii se aşezară - copiii se aşezară.

Am citit cu interes, Sofy!

[Corina Militaru]

Te urmaresc Magule. Curioasa in continuare.

Cu prietenie,

[Nicolae Sărătean]

Mulţumesc, am corectat Sofy dragă!  Aşa este, fără meditaţie, nu se poate ajunge la un "echilibru magic! :) mai avem puţin  să-i pregătim pe micii prinţi, apoi pe Pământ cu ei..)))

Sofia Sincă a spus :

Din nou Magul împărtăşeşte copiilor taine ale magiei, faptul de a-ţi stăpâni corpul şi mai ales mintea. Meditaţia face parte din exerciţiile destinate acestor magii. Esta la îndemâna oricui, doar trebuie să te supui exerciţiului şi mai ales să crezi în el.

Textul este bine lucrat, din ce în ce mai bine, cursiv explicit şi destul de corect.

Am găsit totuşi câteva mici erori:

pentru aşi apăra - a-şi apăra

Asfel, acum - astfel

Copii se aşezară - copiii se aşezară.

Am citit cu interes, Sofy!

[Nicolae Sărătean]

  Mulţumesc Corina, cu drag! Sper să-ţi placă şi să nu te fac să-ţi pierzi timpul! Orice sugestie din partea voastră, îmi vine precum o poartă deschisă imaginaţiei  :)
Corina Militaru a spus :

Te urmaresc Magule. Curioasa in continuare.

Cu prietenie,