Ötzi* (repostare)

[gabriel cristea]

Alpii, tărâmul nesfârșirii...
Din nișa oblică
- pleoapă zdrelită-a stâncii -
extatic privești lânoasele zăpezi.
Fuioare-nvâltorând rafale
te-mbată cu vedenii;
Dansează-n jurul tău - ești încă jar mocnind! -
și-o moale toropeală-ți arde trupul,
vestind Colindătoarea-Albă...
Te vezi copil în blănuri de samur
și te cuprinde bucuria -
bătrânul ți-a cioplit un ied!

O lacrimă îngheață amintirea.

Mai ai puțin răbdare, războinice,
și vei ajunge pe Valea-pajiștii-nsorite,
acolo unde șerpuiesc înalte ierburi
printre cărările de zimbri.
Tu nu mai simți durerea săgeții
ce-ți încleștase carnea,
ci alba nesfârșire lingându-ți osteneala.

Uite că vine, te-acoperă Colindătoarea,
cu trena ei străluminând cristale!
Cum zornăie, de parcă-s țurțuri de izvoare...
Ascultă-le, copileeeee!

Notă*
Ötzi este numele care se folosește pentru mumia omului zăpezilor (omul ghețarilor), găsit în Munții Alpi în apropierea graniței dintre Austria și Italia. Este vorba despre un corp de bărbat mumificat care a trăit la sfârșitul neoliticului respectiv la începutul epocii cuprului, acum circa 5.300 ani. Corpul, care a fost găsit la 3.210 m altitudine într-un ghețar din Alpii Ötztal, este foarte bine păstrat și este aproape complet, inclusiv îmbrăcămintea, încălțămintea și armele de corp din acea vreme. Bărbatul a ajuns la vârsta de cca 46 de ani. Se pare că a murit într-o luptă, din cauză că a fost străpuns de săgeți adverse.

[petrut dan]

Din pmdv și nu o spun „nici ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt”, aș continua în stilul ăsta, Gabi! Cred , adică sunt sigur că-ți vine mănușă, pe urmă nici nu prea ai avea concurență, că mai toți cei pe care-i știu și care se ocupă de poezie, în primul rând nu au cultura necesară pentru acest gen, plus că dacă mă pornesc cine știe ce mai spun , deci eu așa aș face, un volum unitar dpdv al temei, ai putea face un volum format dintr-un singur poem cât 60-70 de poeme, cu un singur titlu împărțit pe evenimente, epoci, etc. și poți trata evoluția omului din ce punct de vedere vrei tu poți să scrii din toate,  și despre ce mânca și despre ce/cum vâna sau se îndrăgostea sau despre credința lui cum a evoluat de la elementele naturii, politeism, monoteism, depinde până unde ai vrea să mergi în timp, că abordând așa o tematică diversă și generoasă poți face o trilogie și ai fi și original și printre foarte puțini cu asemenea cărți editate! În ciuda aparențelor, oamenii sunt atrași de trecut și cu stilul ăsta nu o să te îmbogâțești, că nu ai cum, numeni nu prea plătește pentru poezie, dar, cel puțin vei avea satisfacția unei altfel de recunoașteri, ar fi un public mult mai select, îți dai seama!) Nu vreau să crezi că-s vreun ipocrit și să mă întrebi pe bună dreptate eu de ce nu ceva in genul ăsta, îți spun , în ciuda a ceea ce scriu sunt f realist și practic, am știut de la început în ce mă bag și că nu e cazul să visez că aș putea trăi din genul ăsta de artă, muncesc în domenii la care nimeni nu s-ar aștepta, într-un cuvânt fac de toate, iar referitor la poezii am zis și eu ca Mark Twain „știu că celebritatea, recunoașterea va fi după moartea mea, cu cât mai târziu cu atât mai mare”. :) 

[bolache alexandru]

O poezie ca o legendă cu descrieri frumoase. Poate o alegorie...

[gabriel cristea]

Mulțumesc pentru comentarii și aprecieri! Doamnă Ada Nemescu, v-am trimis țurțuri de izvoare.

https://www.replicahd.ro/cascada-clocota-cu-barbi-de-turturi-imbrac...

[Ada Nemescu]

Minunat!

*țurțuri de izvoare* ?!

aDa

[Costel Zăgan]

Un poem ca un basm al zăpezii: infinit de alb, infinit de misterios.

[Costel Zăgan]

Un poem ca un basm al zăpezii: infinit de alb, infinit de misterios.

[Vasilisia Lazăr]

Ötzi, un caz încă neelucidat complet, care încă mai reprezintă interes și în zilele noastre. Multe ne povestește totuși Ötzi, dar ne insuflă și ideea criogenizării. Bine, Ötzi nu mai poate vorbi, ne povestește în alt mod. Interesantă, foarte interesantă tema aleasă și poetica prin care ai pus-o în pagină. Cumva, ne transpune în acele timpuri și locuri. Felicitări, Gabi!

[Mihai Katin]

este un poem construit  cu  multa  inspiratie pentru  ca acolo,in subconstientul  fiecaruia  locuieste un  Ötzi!

cu  multa  pretuire!

[Manuela Munteanu]

Excelent, Excelență!