Coboară Doamne în mine

[Stanescu Valentin]

Coboară Doamne în mine

în ceasul serii în care

zarva lumii se-aşează-n tăcere.

Vino la masa Sufletului meu

să o binecuvântezi cu harul Tău

şi nu lăsa copilul Tău netrebnic

să bântuie cărările nopţii

fugind de faptele zilei închise.

 

Îndulceşte Doamne lacrima ce alunecă

pe obrazul vârstnic al trupului meu.

Deşertăciunea, ca o iederă aspră,

mi-a prins Trupul şi Mintea,

fără glas, gura mea smerită Te cheamă,

greu răzbate privirea să vadă

înaltă Lumina Ta din zori şi din noapte,

ochiul mi s-a închis în mine,

urechile se sting cu fiecare clipă,

braţele mele curg pe lângă trupul

cu pasul îndesit şi tot mai rar

căutând ajutorul aripilor pierdute,

mirosul se-neacă în umezeala

cu gustul acru, amar al mucegaiului

anilor înglodaţi în urmele poftelor

mânate de ispitele lui A AVEA...

 

Coboară Doamne în mine

în ceasul serii în care

zarva lumii se-aşează-n tăcere

şi adu-mi starea adevăratului A FI !

[Valeria Merca]

O poezie cu substrat religios mai reușită în strofa 2, în opinia mea.

Am citit cu plăcere.

[Angi Melania CRISTEA]

Un poem religios reusit.Atentie la punctuatie, pe care daca o folosim in text , trebuie sa o folosim corect: ,, Coboară,  Doamne, în  mine!" ( substantivul în  vocativ este încadrat de virgule)

[Sofia Sincă]

O rugăciune personală. Mi se pare blasfemie faptul de a afișa rugăciunea public. Sau act de bravură. Fiecare ne rugăm, dar în patul nostru, în casa noastră sau oriunde, prin cuvintele noastre.

Semn de trecere.

Sofi