Geometrie

[Stanescu Valentin]

Cubul se visează sferă

şi un pătrat se vrea în cerc,

globul doarme-n emisferă.

Eu cu un zâmbet te încerc.

 

Un triunghi din con se-adapă

după ziua cea toridă.

Vrei să mergem după apă ?

Inima ta să decidă!

 

Cercul s-a prefăcut pătrat,

patru puncte cardinale.

Unul mai cald m-a-nflăcărat:

tu şi eu zări boreale.

 

Linia e obosită

de drumul lung, de drum anost.

Tu-mi răstorni iarba cosită

şi-apoi mă iei, glumind, la rost.

 

Un alt pătrat mai adormit

din colţul stâng trecu-n trapez.

Să te ating nu-s iscusit,

nu îndrăznesc şi nu cutez.

 

Sfera – forma ideală

cândva-n măsura antică –

te îndeamnă ireală

să îmi zâmbeşti şăgalnică.

 

Curba s-a îndreptat pe loc

cum o iederă pe casă.

Inima mea e jar şi foc,

ţie-n glumă nu îţi pasă.

 

Cub, trapez, triunghi, cerc, pătrat,

linie cuprinse-n sferă

ne spun tăcut pe înserat

s-adormim în lizieră...

[Vasilisia Lazăr]

De acord cu Sofia.

[Valeria Merca]

Alambicat mi se pare și mie acest text. Îmi pare rău, nu rezonez! :(

[Sofia Sincă]

Un amalgam... mai pe românește, o varză din figuri geometrice. Am vrut să scot câte cava eronat, dar sunt prea multe. De ce te lungești atât? Ca să greșești? Ai schimbat ritmul, l-ai șchiopătat, sunt aliterații. Nu ajunge doar să fie același număr de silabe, foarte importante sunt accentele. Vezi prozodia.

Sofi