parcurg lumea pe jos mai mult decât ceea ce vreau mă feresc să nu repet vreun cuvânt din cele de pe ziduri am înțeles nu există prostie mai mare decât un te iubesc scris cu înfrigurare îmi doresc…

sunt zile în care simt

că n-o mai pot lua de la capăt că nu mai e timp

atunci fac ordine în lucruri în manuscrise în suflet

cine a creat viața a pus și…

Mi-au adus ce-a rămas de la alții. Am aruncat farfuria cât colo.

Iar m-au bătut. Mi-au pus foarfeca-n păr, m-au târât, m-au călcat

în picioare.

Le-a fost frică prea mult. Doar…

Un strop de păsări dalbe zbura spre infinit, …

poemele mele sunt întotdeauna despre tine

chiar și cele în care mă prefac că scriu despre oameni

rămân lipită de această dragoste

precum un sâmbure de fructul încă…

Iubito, îmi număr

Speranţele

Ca şi cum aş face

Un inventar al

Caselor mele

Căci nu mai ştiu prin ce

Tranşee vreo schijă

Mi-a amputat un…

Norii s-au ascuns după storuri,

Arșița zvâcnește în tâmple,

Dogoarea coboară sub…

                                                                                   …

                                                                                                   după un motiv de Rainer Maria Rilke

Eu nu mai…

Patinele îngână gheața într-o explozie florală,

Respiră în vitrina iernii, pe crengile ca o poemă,

E o plutire ca o boare, o auroră boreală

Sub reflectoare de sfială, tăcere-n…

"La răscruce de viață nu există indicatoare."- Charlie Chaplin

Rătăcit-au ochii mei printre nopțile vâscoase,

Sub cupola strâmtă-a lumii să respir e un…

Inima întreabă în şoaptă

Dacă este noapte,

Dacă poate să tacă

Ascultând cum ploaia

Îi mângâie fereastra de miazăzi,

Uneori ea se simte o…

Așteaptă inima să-mi bată,

Așteaptă-mă la colț de cer,

E vrerea ei să mai străbată

Drumul ursitei, efemer.

Uscați sunt ochii fără…

Marea, ca o pendulă, numără clipele.

Ochii tăi, clipind, numără veşnicii.

...Te ţin de mână:

Părul tău, ca un roib odihnit, nechează-n vânt...

Eşti…

pe buza înserării

gândurile oamenilor fără o aripă

exersează zborul



amerizează des

în mări de…

mă priveam în oglinda pe care moartea o ura

cel mai mult

îmi plăceau nopțile

înainte de ieșirea lunii din apele ce adăposteau vietăți mitice

în stare să facă bărbații…

sunt zile în care simt

că n-o mai pot lua de la capăt că nu mai e timp

atunci fac ordine în lucruri în manuscrise în suflet

cine a creat viața a pus și…

ne mor părinţii

şi-abia atunci simţim

mai aproape moartea noastră

şi-abia atunci înţelegem, gângavi,

de ce gârbovi umerii le erau

şi dintr-odată…

Își dezveleau în vânt tulpina plopii

și nalte vârfuri norii atingeau;

Un stol de zmei îmi contura suișul

pe rădăcini ce ploi…