Râde frunza. Parcă-mi cere haina mea din casa mare

Ca să-mbrace, cu ea, cerul, înainte de furtună.

În urechi își pune dopuri din popasul cu sfidare

Și, pe ochi, își trage…

Nu-i tot atât de lungă depărtarea 

Cât sfâșierea mea de dor de tine,

Că niciun clocot nu cuprinde zarea 

Cât fierb în călimara mea…

Se-ntunecă cerul, iar turme de oi

           coboară spre stână;

Sub măguri ascunse, un ochi de strigoi

               se…

Mesteceni albi

Cu ramuri negre

În zare par s-aţină norii

Ca nu cumva

Să umple câmpul

De scame albe,

Derizorii...

Mesteceni albi

Cu…

La margine de timp, cu dorul călător,

te mai zăresc trecând câteodată  …

Seara căzuse pe creste cărunte

și noi ne grăbeam, alungați

de noaptea cea grea.

Tot coboram pe poteci de niciunde

și lupii urlau, depărtat,

de peste…

hai să ne iubim

pe o foiță de țigară

iubito

tu să vii îmbrăcată în ie

eu o sa vin dezbrăcat de caracter

o să rugăm dj-ul

să oprească

șirul de manele

să pună…

Roată, roată, roată duce,

Roată-n roată să se spele,

Roata roții vieții mele,

Roata roții de pe cruce.

Cruce-n steaua nopții, albă,

Cruci…

nu-mi place toamna

miroase a străzi bolnave

și-a câini loviți de mașini

a iederă cățărându-se pe ziduri mucegăite

odată cu plecările

mi-aduce aminte de…

Îmi ies din trup acum, a câta oară?

S-ajung la cel care m-a definit,

La îngerul cel alb cu chipul însorit…

Când se deschid ferestre către lume,

În limpezimi de-oglindă vesperală,

Mă însoțesc cu-aroma ei florală,

Ce îmi străpunge-a pieptului…

Văd în vis durerea cruntă a orașului ce moare,

Limbile de foc asupra-i ce dansează într-un joc.

Focul face din trecut, un prezent, din răzbunare,

Iar coșmarul se…

cel mai rău îmi pare

că soarele răsare 

mereu…

băierile întunericului

se desfac peste zidurile palide

ale bătrânului burg

tramvaie în agonie

cu gemete tot mai stinse

îşi culcă povarnice…

Tunetul căzut din norul strâmb

mi-amintea că încă este vară ,    

luna…

dimineața

îmi mai desprind

un strat de iluzii

de pe gene

ca și cum visele sau urmele lor

s-ar putea atât de simplu spăla

cu sarea din…

Când am resuscitat zăpada

iubito era iarnă era vânt

din cerneală am scos spada

și-am înfipt-o în cuvânt

Iubito era iarnă era vânt

dar pe cap…

nu-mi mai erai

știam asta

de când adăugasem

în metanierul răbdării

mărgelele deșirate în bagajele tale

de mâna hulpavă a ultimei Circe

spintecătoare de…

răpciune se-aşterne în parcuri

ca un apus răstignit peste lume

aleile-şi adună la capete cerul

eu îmi flutur eşarfa

de parcă aş pierde pe cineva…

Ca-ntr-un șah cu piese oarbe adunate dintr-o carte,

Noi ședeam de-a latul vieții, ne pândeam orice cuvânt,

Nici n-am observat cum timpul se-nclinase într-o parte,

Cum…