deasupra nopții

 pânza de păianjen

 leagănă zeii buni

 inimile oamenilor

 învăluiesc luna apoi cad în gol

 printre ore

 privighetori și ruine

 batjocura…

vorbesc în gând cu mama despre ziua 

în care o să ne revedem 

îi povestesc despre îngerul care vine

noaptea să-mi mângâie visul 

despre înfrângeri…

- din ciclul „Cartea morții” (Poate „Cartea morților”?) -

pentru Dumnezeu mereu am fost un spin în călcâi…

Te-am iubit cuminte, mă iubești amarnic,

Uneori ești fluviu într-un estuar,

Leagănul de mâine, oricât de  vulcanic,

Va-nvăța rostirea cu glas legendar.

Ne…

sensuri iluzorii

 

nu există marcaje între zilele…

care ar deveni roşu cât ai clipi

dacă ai vrea tu

ştiu un caz şi mai limpede

de privigetoare

care ar vrea să devină cuc

înainte de-a deveni damă de…

Toate lucrurile sunt ca niște schelete,

triste, murdare,

cu viermi sub pleoape

de tragi cerul mai aproape de tine

te îneacă duhoarea de stele.

Nu mai…

în ultimul timp încerc să-mi găsesc

starea aceea specială de dinaintea morţii

de înălţare

când ne desprindem de noi

cu uimire ușurare

printre alte morți alte…

întotdeauna au fost ei şi ele

dar niciodată eu

în pieptul bucuriilor mele

zadarnic tăcerea ploilor

ridică lumi stinse spre ceruri

absenţa alcătuirii

e un fenomen…

Trebuie să te odihnești, iubito, ca să mă afli,

mi-ai spus,

nu ai dormit de peste un deceniu,

mereu ai avut câte ceva de făcut prin sufletul meu...

Mi-era frig și ai…

PSALMUL APOCATASTAZEI

Sisif, și nu circarul, despre iubire spună,

Că minciunesc poeții-n polen pe-aripi de fluturi,

Dulcegărie roză, cu inimioare,…

Dacă pun cap la cap iubirile,

ajung lângă sicriu

și acolo nimeni nu le îmbrățișează,

nu le ocrotește,…

Mi-aș vinde-această zi și-această noapte,

Oricum mi-e universul de prisos,

Pe buza sorții – silnicele șoapte:

Fantasme cu miros de abanos.

Mi-aș vinde și…

Nici n-apuc bine să mă trezesc Şi

cât timp cafeaua îmi dă în foc Intru

în poezia rămasă întredeschisă de

la ultima insomnie Când brusc zori

le îşi…

Nu se născuse niciun dumnezeu

Când noapte se avea numai pe sine

Iar noi cotrobăind prin minereu

Ronțăiam cu ochii-nchiși…

Ce să mai vânez și eu

prin vidul altora?

o hieroglifă, o undă de șoc!

Mi-aș bate un cui în suflet

când scoate capul prin celulă,

să se bronzeze la lumina…

sub talpa bisericii

pietre fără glas

stau la umbră

întregind pământul

de aer atârnă

nemişcate

vise şi lacrimi

în tăcere

un fluture cu…