impresiile şi concluziile desprinse ca nişte aşchii

de butucul experienţelor trăite

aprind focul cântă balade

iluziile rivale scot flinta şi împuşcă în zbor cocorii

le…

Pe ce poteci m-aștepți? Eu vin din vale!

Aduc cu mine tot ce-a mai rămas

Din foșnetul troienelor regale

Și fac cu ele-n inimă…

Poetul seamănă c-un râu primăvara

Plin ochi de stele nori și fulgere-n doi

Arta dă lumea de…

ea mătura fluturii de peste zi,

frumoșii, mătăsoșii, foșnitorii fluturi.

ea îi mătura morți,

îi mătura roșii, albi, violeți, albaștri,

galbeni, turcoaz și portocalii…

aceste culori sângerii

pompate prin rădăcini

tainice

nevăzute

și flămânde

ale pământului

îmi colorează sufletul obosit

de atâta așteptare

a…

oboseală; rigid între lespezi de lut…

 și stins pojarul privirii se-ndoaie,

când zgomotul dă năvală, hirsut,

ce liniște să mai…

Asfalturi, tinichele străfundu-mi înconjoară

și-n lacrimi vii tăișul îl răsucesc. Eterul

ce-apusul nuanțează în sânge, ca-ntr-o doară,

îmi înfrățește slova cu umbra și…

căci aveau faţa curată

miroseau a lapte de capră

a stâncă veche şi a flori-de-colţ

pe palma lor era scris ceva

ce mie nu mi se arăta

cred că era vârsta…

la sfârșitul nopții

tăiam drumuri în ochiul de sare

în timp ce lacrimile ne plângeau

ca niște

bocitoare veșnice așezate cu grijă

la căpătâiul timpului mirosind a…

PSALM CU VERDE TRANSCENDENT

Din tot ce-i verde-n lume mi-e frate numai pinul,

Strâmb, singuratic mării, nu-i val să-l ia în seamă,

Asemeni, nici…

Am zilele frumoase chiar dacă nu e soare,

Prietenă-s cu gerul, cu zloata şi furtuna,

Când ninge ori când plouă – aceeaşi sărbătoare;

Fierbe pământul vara? Mie îmi e…

"Distinşi poeţi",  de dincolo de nori,…

(scriitoarei Ileana-Lucia Floran, in memoriam)

E liniște printre morminte,

Sub aripi îngropate-n lut;

În sufletul circumvolut

Nu mai e loc pentru…

 Se dedică Dnei Valeria Merca

ca semn de prietenie…

Ai crezut că singurătatea are flori tropicale

și te va dezmierda precum luna flămândă pe o plajă exotică,

dar zilele aveau buzunare sparte, iar bucuriile…

nu a fost fluid mai subțire

decât noaptea în care ne confundam

în tricouri monocromatice

cu tot felul de sensibilități aiurite

ne opream…

Silueta ternă a nopții toropește geana fină,

Ce în zări împădurite se desparte de lumină.

Noaptea apusul potopește peste crestele pietroase,

Luna argintul și-l revarsă…