Tăcerea ta e moartea mea în sunet.

Tot sufletul e-un plâns fără ecou.…

închină-te

închină-te sângelui focule

în el

am așezat norii mei creatori

iar miezului

i-am dat gustul…

Mi-e dezinvoltă pana, acum, când e târziu,

s-a stins în mine focul, și totuși, prea devreme

am pus hotar tăcerea fiorului ce viu

stârnea un suflet rece cu zborul din…

doi cai de cretă scandinavi

trag de șareta mea cu scuze;

tristețea ochilor bolnavi

aș…

te poți împotrivi serilor să coboare

cu turma de stele

pe umerii…

vecinul meu a ridicat o vilă

patru camere la bloc

erau mult prea puţin

pentru patru persoane

copiii-s azi plecaţi în lume

America, Spania (importă)

şi de câteva luni…

o frunză îmi plânge pe umăr...

a căzut din copacul ce încă mai ţine…

Un caier de vânt - pe pământ -,

cu-opinci și suflet de sfânt,

Ieri am trădat o frunză ascunsă într-al meu gând,

caii pictați pe-o pânză mă întrebau, la pas mergând,

cum s-a întâmplat să fiu chiar eu un trădător violaceu

ce are în gând…

Plângeai pădurii frunza rară,

Că nu mai e ca astă-vară,

Astăzi pădurea nu mai este,

Ajuns-am, Doamne, de poveste;

Şi larg se duse vestea-n lume,

Că ne-am vândut…

(sonet)

Septembrie, focar de insomnie!

O frunză, în cădere, stă să plângă,

Iar vrerea mea se tânguie nătângă

Sub soarele ce arde-n…

cam multă linişte - aici

îşi zise Bojin

când se văzu singur

în cripta rece

oi fi-n rai

dar trecu ce mai trecu

şi simţi că-l iau…

        În nocturnă

        golurile bat

       la poarta inimii

       n-o pot feri

       mai scapă câte…

A-ntâlnit poemu,-odată,

într-o dis-de dimineață,

poezia lătăreață,

ce părea cam încurcată.…

Luminile pământului s-au stins, rând pe rând,

ca niște lampioane plutitoare

și-o liniște fantastică parcă mă învăluie.…

      Joaca umbrelor îmi amintește

      De cineva drag

      Caut în zadar să prind

      Un contur ori forma unor

   …