Zâmbetul tău împodobeşte zarea

[Agafia Drăgan]

Mantia visului

învăluie gândul

Când Rigel îşi cerne

albastru descântul.

În briza tăcerii,

plutesc atâtea şoapte,

Tumultul vieţii poartă

risipite-n noapte.

 

Adâncul desprinde

umbre transparente,

Vălurind visări

în linişti aparente.

Ziua nu cunoaşte

extazul misterului,

Nici tainica vibrare

a necuprinsului.

 

În fiecare noapte

dorul tresare,

Cu braţele brodează

pe cer cărare.

Iubirea-şi arcuieşte

seva risipită

Şi trupul se umple

de-o blândă ispită.

 

 

Când inima se îmbracă

în umbre de dor

Cu privirea furată

de-un nor visitor,

Greu îmi aşez fruntea

pe ai nopţii umeri goi,

S-ascult cum depărtarea

se şterge dintre noi

 

Doar acum auzul

pătrude chemarea

Când zâmbetul tău

împodobeşte  zarea.

Sub strălucirea-naltă

a nopţii senine,

Spre porţile luminii

păşesc lângă tine.

 

 

[Ion Lazăr da Coza]

Un autor care se respectă, transmite ce are de transmis fără a se simți încorsetat de figurile de stil, dimpotrivă!

Poezia mi se pare austeră.

da Coza

[Agafia Drăgan]

Sincer, acest "comentariu" mă jigneşte, totuşi sunt absolventă a Universităţii din Bucureşti chiar dacă am făcut o facultate de limbi moderne, printre discipline a fost şi un curs de poetică cu Mircea Martin. Recunosc uneori nu corectez cu suficientă atenţie un text, cât despre licenţele poetice când uzez de ele o fac voit (ex.  acel vers "atâţia de dacă atârnă în ramuri", cunosc formele articulate şi nearticulate),  ce este poezia, ştiu. Definiţia din Dex nu spune chiar totul. Poezia modernă sau neomodernista, unde o încadrăm? Nu mă refer la această poezie a mea despre care s-au ivit aceste discuţii, am dorit-o clasică( abaterile de la ritm sunt un adevăr) Să încercăm totuşi să nu "încorsetăm" puterea expresiei unei trăiri, să nu anulăm mesajul în favoare  încărcăturii metaforice,să nu-l "ermetizăm", să nu reducem totul la respectarea unor reguli ad litteram.
Cu preţuire,

[Sofia Sincă]

POEZÍE, poezii, s. f. 1. Modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivității, al rimei, al ritmului etc.; (concr.) creație literară în versuri. ♦ Totalitatea compozițiilor în versuri ale unui poet, ale unui curent literar, ale unui popor etc. 2. Fig. Caracter poetic al unei opere literare, al unui peisaj, al unei situații; farmec, frumusețe, încântare. [Pr.: po-e-] – Din fr. poesie.

Este doar denumirea din DEX. Altfel ne putem exprima trăirile printr-un proces verbal. Substantivele comune nearticulate ar fi fost: gând, descânt, dor, auz. Sunt de preferat în poezie, nearticulate, mai ales când sunt atât de multe în locul altor forme lirice.

Aceeași stimă, Sofy.

[Agafia Drăgan]

Mulţumesc pentru lectură şi comentarii!
Cu preţuire,

[Agafia Drăgan]

Sunt rime imperfecte sau asonanţe, articolul eram şi eu între a-l pune sau nu, poate pare o "sărăcie" privind figurile de stil, intenţia a fost doar în realizarea unui "tablou" al unei "trăiri" poate greşesc sau nu dar poezia, mesajul nu sunt subordonate figurilor de stil. Figurile de stil sunt necesare dar, nu în detrimentul stării ce se doreşte de autor a fi transmisă. Am toată preţuirea pentru orce observaţie apreciativă sau critică primită, voi încerca meru să ţin cont de ele acolo unde pot.
Cu multă stimă

[Valeria Merca]

Adâncul desprinde

umbre transparente,

Vălurind visări

în linişti aparente.

Ziua nu cunoaşte

extazul misterului,

Nici tainica vibrare

a necuprinsului.

Semn de drag popas.

 

[Camelia Ardelean]

Versuri sensibile! Am citit cu sufletul!

[Ana Ardeleanu]

O desfăşurare de întâmplări poetice, sensibile, delicate...

 

[Sofia Sincă]

Nu înțeleg de ce așa, Agafia, de ce în acest mod simplu, al versului popular ai vrut să alcătuiești poezia. Dar și așa, ea are o mulțime de ieșiri din ritm și de rime lipsă... sau incorecte. misterului - necuprinsului, rimează doar prin terminații.

Apoi, acestor substantive, dacă nu le pui articolul, va trebui să le pui apostrof: gându, descântu, doru, auzu. În acest mod arată neterminate. De fapt textul este o versificație săracă în figuri de stil.

Sofy