Vulcanul

[giurgiu maria]

Simțea cum îi învăluia fremătând vulcanul acela
în valul uriaș de pasiuni din adâncu-i.
O sete ciudată o foame pulsând ca un geamăt
de suferință pentru a-i mistui preaplinu-i
de energie vitală într-a sa. Spirit insațiabil
clocot sălbatic, sângele pasional al Venerei
inunda culmile stâncoase ce-i sfâșiau dureros
adâncurile nepătrunse și titanului
îi potolea setea din pulberi, cu foc
se mlădia voluptuos în strânsura dansului
se revărsa peste adâncimi colțuroase
ale vulcanului alte râuri de lumină aurie
și sângele stâncilor ce curg languroase
resuscitând patimile  Venerei
mistuită de-o foame a chimiei
pasiunilor nerostite se combină-n reacții
născând un fluviu magic de stele ce curg
în venele muzelor înfocate
contopind două lumi- universuri;
zeița între stele și vulcanul înlănțuiți
atrași de chimia unei iubiri demiurg.

[giurgiu maria]

Mulțumesc mult de popas și critica îndreptățită în privința  greșelilor domnul da Coza! În ce privește traducere cu Google translate  nu știu de ce vă pare astfel căci textul(textele) meu e creație personală. Confuzii nu fac între Vulcan divinitatea  și vulcan  căci cunosc semnificația fiecăruia din cele două cuvinte. Am corectat. Prețuire!

[Ion Lazăr da Coza]

ai mistui > a-i mistui 

Faci confuzii (voite sau nu, nu știu) între vulcan-Vulcan, apoi suprapui Afrodita peste Venere/Venus...

Aceeași senzație, pe care am mai întâlnit-o la poeziile tale, cum că textul e tradus cu Google-translate. 

da Coza