Noaptea obosită se-așterne și suspină
Pe lumea adormită în largi câmpii de vis
Cresc fiori în suflet - amară rădăcină
Și gândul mi se frânge pe margini de abis
Sunt acum de piatră în rece nemișcare
Și încovoiat de zodii clipele măsor
Cum se scurg din viată cuprinse de mirare
Sprea seara care vine privind seducator
Trec clipele ușor și-adie un vânt rece
În sufletele noastre cu chin neîntrerupt
Ca valul ce se-nspumă când furtuna trece
Cu gemete în noapte destinele s-au rupt
Și-n tăcuta noapte când orele adună
Hoinare gânduri sure prin minte rătăcind
Noi strânși la sânul lor vom merge împreună
Prin marea amintire cu doruri clipocind
Marin Voicu
Adaugă un comentariu
Subscriu observațiilor făcute de Sofia. Un pas înainte față de postarea precedentă.
E mai bine, ritmul este mai bun dar nu perfect.
Încearcă să eviți, care când atât de mult și verbele la gerunziu mai ales puse la rimă.
Sprea- spre
Am citit cu plăcere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2021:
© 2022 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE