Timpul trecut
Elbe, să-mi fie dor nu mai vreau
de timpul pe care nu l-am trăit
fiecare răsărit mă condamnă
să simt veșnicia ce se întinde
înaintea mea
un deșert
puroiul secundelor ce supură din
tălpile-mi suferinde de mers
înapoia mea
o mare
sângele imemorial ce numai în vis
se varsă din venele mele fragile
Elbe, de dor țărmurile se pot ruina?
marea ar înghiți deșertul iar
tălpile mele ar săruta fericite
rănile timpului trecut.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Cristina Grigorov pe Decembrie 17, 2014 la 9:42am
-
Cred că simțim curgerea timpului raportându-ne la multe alte lucru.
Dar cel mai mult o simțim raportându-ne la oamenii din jurul nostru.
-
-
Vă mulțumesc din suflet pentru îngăduința cu care îmi citiți poeziile.
Domnule da Coza, am corectat cele două verbe.
Doamnă Sofia, mă voi strădui să vă urmez sfatul.
Cu recunoștință,
Cristina
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Decembrie 16, 2014 la 9:01am
-
Capul întors peste umăr, privind timpul trecut. Era privirea din dorința sufletului pentru ceea ce ar fi vrut să fie.
Și eu aș dori să mă leg puțin de acest ciclu - Elbe. Eu zic că ar fi cazul să mai schimbi tonul, să construiești poezie mai puternică, mai mult îndrăzneață. Acest gen este unul timid, povestit, pus pe palmă, fără pic de mister.
Dar este doar o propunere. Condeiul este în mâna ta.
Sofy
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe Decembrie 16, 2014 la 6:25am
-
"Carpe diem, quam minimum credula postero", în traducere: "Trăiește clipa de azi și fii cât mai puțin încrezător în viitor" (Ode I, 11, 8).
Am poposit cu drag!
-
Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Decembrie 16, 2014 la 1:16am
-
Încântată de primul impact cu poezia ta, Cristina!
Drag,
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Decembrie 16, 2014 la 12:02am
-
țărmurile se puteau ruina
În ultimele două versuri, nu se prea „pupă” pătimi cu rănile.
Poezia, frumoasă dealtfel, aș rezuma-o cu proverbul „De ce n-ai bătut fierul cât a fost cald?”
Nu știu cum se va termina ciclul acesta de poezii, dar dacă Elbe îți va răspunde într-un final, merge o singură liniuță de dialog într-o poezie. Mai vedem, da? :)
da Coza
Despre
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE