Tăblița aceasta de lut
e aproape întreagă
despre îndrăgostitul din Nippur
când pe Regina stihurilor lui
a început s-o culeagă
cu scris de chimval și suspinul
de cui,
cântându-i așa,
către primul sărut:
''Lasă-mă numelui tău
templu să-i fiu,
mai slăvit decât cel din Nippur,
împărăteasă a cerului pur,
cum nici soarele nu îndrăznește,
în grai pământean ,
să te cheme, să-ți spună -
Ninlil!
Cântărilor de ape
și celor din strună
au nu spicul de grâu
l-ai ales să le fie sigil?
Ca argilele mele
te cântă pământul,
flacără verde cu torsul spre rod.
Ca Eufratul
te simt prin mine năvod,
tu,
care porți pe umărul alb,
dezbrăcat din copci de rubin,
frumsețea Araratului
când soarele
curge-n ulciorul cu suflet de vin.
Ninlil,
stăpână a duhului
și a văzduhului
ce-și naște eonul
din propriul lui hău,
pe unde genunile
de izvodul înalt se ating,
lasă-mă trupului tău
cerul
cu buzele mele să-l ning.
Tu, aerul meu ce-l respir
din mireasma fiecărui stih,
lasă-mă numelui tău
templu să-i fiu,
mai slăvit decât cel din Nippur,
căci numai o dată eternul
e-oprit în prag de trandafir,
când începuturile lui
dintr-un singur sărut
unul pe altul se fur.
Spune-mi și tu,
nu e așa, Ninlil?
Regina mea,
cum râde cerul prin ochii tăi de copil!
Să mergem prin codrii
ce-au născut palmieri și smochini...
Am învățat lumina s-o cânt,
pe trupul tău pelinu-i s-alint.
Ca soarele
prin cetini de vânt
am să ard în cățui
tot ce-s liman de pământ.
Mă auzi
cum pe sub dor te strig:
Ninlil, Ninlil...
Regină
cu râs și cu ochi de copil!
Lumina
nu poate fi
mai mult decât lumina
și brațele mele
oare n-or fi de-ajuns
a-mprumut de grădină?
Livadă dintre ape,
au nu ești tu zidire de lumină?
Chip cântecului meu,
și trestiilor mele
iarăși cântec,
fără de seară, fără de târziu!
Lasă-mă trupului tău
templu să-i fiu
mai slăvit decat cel din Nippur
și făr' de-asemănare-n tot Sumerul.
Ninlil, Ninlil,
Regină
cu râs și cu ochi de copil!
Brațelor mele,
care-au fost de pământ,
de păcat,
dă-le vinul tău din lumină,
Regină,
cum Eufratului eternul i-ai dat,
că numai brațele mele
meșteșugul luminii-au furat
însetând,
să te bea cu tot cerul.
De spui că veșnicia s-a născut
la Eufrat,
eu știu întreagă să ți-o beau,
până la ultimul strop;
sărut după sărut,
tot trupul alb, tot cerul!
Că numai brațele mele
vor fi singurul templu al tău,
cum nu s-a văzut în cetatea Nippur,
atâta timp cât veacul
peste veac, o să-și care Sumerul!''
Adaugă un comentariu
Mulțumesc, domnule Iordăchescu!
Cât de mult mă bucur, doamna Sofy, de anturajul meu regal pe tărâmul începuturilor și că nu m-ați părăsit nici măcar o singură zi pe acele locuri din umbra raiului! Nu m-ați lăsat singur și în fiecare zi lumina Sumerului ne lungește umbra ( dacă-au descoperit roata înseamnă că au pus ham timpului, nu?) și ne înalță sufletul prin nostalgia paradisului pierdut...
Mulțumesc, doamna Talpos, pt. un comentariu atât de prețios.
He, he...Adelaide, de acum e frumos! Azi, pe o tăbliță din biblioteca Nippur, am descoperit pe cântărețul Reginei Ninlil, pe Sanherib. SANHERIB DIN LĂUTĂ-I CÂNTA e poemul pt. mâine. Acesta va fi stră-stră-străbunicul regelui Sanherib al babilonienilor... (Glumesc, nu învăța istorie după poemele lui Ichim! Aveam nevoie de un nume cu rezonanță sumeriană și l-am inventat pt. scribul îndrăgostit de Regină.)
O precizare de care mă mândresc. Mulțumesc domnule Mihai Constantin!
Încurajările dumneavoastră mă obligă la noi săpături. Și e așa de cald...noroc că, știați că berea a fost descoperită de sumerieni? Mai cu-n țap, mai cu-o halbă/ Încă un poem în salbă! Mulțumesc, domnule da Coza!
Absolut încântat!
da Coza
Deosebit!
De data aceasta, am sa fac abstractie de comentariile anterioare, prin care selectam un citat. Prefer sa citesc si recitesc, sa ma transpun intr-o lume mult apusa, care straluceste gratie harului cu care v-a invrednicit Cel de Sus. Sunteti un izvor nesecat de iubire si noblete sufleteasca.
Cu aceeasi bucurie a lecturii si Pretuire!
Respirația s-a oprit, ochii căutau și prindeau sentimentele în febra irișilor...
Sublim poem!!!
ION LAZĂR da COZA - scriitor
VASILISIA LAZĂR - poetă, redactor-șef Revista Eminesciana, membră UZPR
ADMINISTRATORI-EDITORI
SOFIA SINCĂ - prozatoare
GABRIELA RAUCĂ (redactor promovare media) - poetă, redactor Radio ProDiaspora, redactor Revista Eminesciana, membră UZPR
ADA NEMESCU - poetă, artist plastic
CARMEN POPESCU (redactor promovare media) - scriitoare, redactor Radio Vocativ, redactor Revista Armonii Culturale, membră UZPR
AUGUSTA COSTIN (CHRIS) - prozatoare
MIHAELA POPA - poetă
PETRUȚ DAN (CĂMUI) - poet, cantautor
BOLACHE ALEXANDRU - poet
MIHAI KATIN - poet
GRIG SALVAN - prozator, cantautor
Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:
1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!
Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: LAZAR VASILISIA
(CEC Bank)
*
Pentru anul trecut au donat:
Gabriela Raucă - 400 Euro
Monica Pester - 600 Lei
Nuța Crăciun - 220 Lei
Maria Chindea - 300 Lei
Tudor Cicu - 300 Lei
Elisabeta Drăghici - 200 Lei
***
Pentru acest an au donat:
Maria Chindea - 200 Lei
Monica Pester - 300 Lei
© 2024 Created by Ion Lazăr da Coza. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE