Tâlcuire
Fiecare vorbă are un tâlc al ei.
cele nespuse, au mai multe tâlcuri.
acestea din urmă pot fi interpretate
de anotimpuri, de mersul ploii
și de stagnarea frigului.
vorbele spuse iarna
sunt mai solide;
chiar dacă nu au fundament,
ele alunecă împreună
și nu se sparg decât de ziduri sau de stânci…
vorbele care lovesc ziduri,
se crapă împreună cu acestea.
vorbele care lovesc stânci,
mor neștiute
odată cu îmbătrânirea zborului
în vulturul care le-a văzut întâmplându-se
din înalt.
dacă e să rămână ceva în urmă,
rămân doinele fremătate de taina pădurii,
licărul izvoarelor
și sufletul îndrăgostit
care ar fi vrut să le rostească
pe toate deodată.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Vasile Ionac pe Octombrie 22, 2014 la 9:26pm
-
Mihaela, Sofy, Corina, da Coza, Iris, vă mulțumesc cu inima toată!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Octombrie 17, 2014 la 7:43pm
-
Unora li s-a dat cuvântul ca să-și ascundă gândul.
Poetului i s-a dat cuvântul-demiurg.
da Coza
-
Comentariu publicat de Corina Militaru pe Octombrie 17, 2014 la 2:56pm
-
Îmi place ideea! :)
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Octombrie 17, 2014 la 11:05am
-
Semnificația cuvântului, al vorbelor cum spui tu este de fapt apanajul sufletului deschis. Este interesantă meditația pusă în jurul vorbei dar și importanța acesteia, acordată de tine.
dacă e să rămână ceva în urmă,
rămân doinele fremătate de taina pădurii,Am citit și am admirat!
Sofy
Insignă
Despre
Zile de naştere
Astăzi nu este ziua de naştere a nimănui
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2020 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE