Ai putea să înveți de la mine
cum se dă binețe pe poeticește.
deși nici eu nu știu,
o povață prinde bine.
ai fi putut să mă iubești.
te-ai rezumat a mă-ndrăgi
în felul femeilor de a spăla cu apă de ploaie
orice faptă de care s-ar cuveni a fi vinovate.
de multe ori, sau de niciodată,
am zărit în ochii tăi străluciri
care îmi semănau.
știu că au fost doar păreri,
dar le-am îndrăgit.
pentru că nu puteam să-ți spun ce gândesc,
am tăcut îndelung despre tine
în forma semnelor.
(uneori mai țuguiate,
semnele mă oglindeau ca și cum nu aș exista).
acum, că nu mai poți învăța de la mine nimic,
nu ai să știi cu precizie
cât de multe nu ai aflat despre noi.
Adaugă un comentariu
Deziluzii si misoginism.
Teoria probabilității în iubire. A medita în jurul ideii, ce ar fi fost, dacă ar fi fost... Poetul pune unele posibile realități, în mod plastic, înclinate cu mult altruism din partea sa. Desigur femeia ar fi cea cu indiferența.
Frumos și interesant!
Sofy
Bună seara, poete! Eu doar așa știu să dau binețe pe poeticește. Și mai știu că scrii pe sufletul cititorului de când te știu! :)
Imposibilul ce-ar fi fost dacă?... frământă spiritul, dar mai ales sufletul/inima poetului.
Am degustat îndelung o poezie fină.
da Coza
Am citit cu plăcere
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE