Sub semnul lui Venus

[nicolae vaduva]

 

dacă suspinul meu,

din frunze, o să doară,

dacă lumina zilei o pătez ades

şi liniştea o tulbur

neînţeles,

ca o ciudată coardă

de vioară...

 

din ape,

dacă-mi fac tovarăşi

să le întorc din mersul lor firesc,

dacă iubind pădurea de-o creangă o lipsesc

şi rătăcind

mă-ntorc în mine, iarăşi...

 

sau dacă plâng,

sub Venus, liniştit,

când mi-se- apleacă fruntea,

jos, în tină,

iar lacrima o dau lumunii din lumină,

îmbrăţişind pământul meu iubit:

 

e pentru că mă dor

atâtea neînţelesuri,

iubind deopotrivă şi floare şi ciulin,

îmi roade vremea trupul,

puţin câte puţin

şi pentru toate-acestea,

mă reclădesc din versuri.

 

                               1977

 

 

 

 

 

[Corina Militaru]

Îmi place mult! :)

[Camelia Ardelean]

"dacă suspinul meu,

din frunze, o să doară,

dacă lumina zilei o pătez ades

şi liniştea o tulbur

neînţeles,

ca o ciudată coardă

de vioară...". O altă față a dvs., pe care nu v-o cunoșteam, pe care... nu mă gândeam că o aveți! :-) Frumos!

[Sofia Sincă]

În ritm eminescian, Și dacă... o frumoasă poezie, romantică, ceva mai rar la N.Văduva. O clipă de romantism. Apare un an sub ea... 1977 - este de înțeles.

Este plăcută, cu această nuanță retro, și mai ales că azi ne amintim de Eminescu.

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Se simte un ușor aer retro... însă place.

da Coza

[Valeria Merca]

...

''e pentru că mă dor

atâtea neînţelesuri,

iubind deopotrivă şi floare şi ciulin,

îmi roade vremea trupul,

puţin câte puţin

şi pentru toate-acestea,

mă reclădesc din versuri.''

  Semn de placut popas.