strǎzile se depǎrtau de mine

de-ai ști niarne*

cât am cǎutat imaginea unui surâs

sǎ mi-o așez pe inimǎ

irizându-mi-o-n lumina acestui oraș

cǎruia îi colind ca un haiduc strǎzile

sǎ mǎ dezic odatǎ pentru totdeauna

de ritualul alergǎturii

care-mi dǎ buzna ȋn subconștient

mǎrșǎluindu-mi clipele

prin reperele unor iluzii

sperând cǎ am sǎ ȋntâlnesc acel zâmbet

mi-am stabilit

o coordonatǎ a propriei stǎruințe

atunci

când calc pe unde trece lumina

smulg imediat din ochii oamenilor

uitǎtura

sleitǎ de paloarea tristeții

adâcindu-le-n locul ei strǎlucirea

dar

s-a ȋntâmplat

sǎ vǎd oameni lǎsându-și umbra sufletului povarǎ

peste unghiul luminii

ȋnclinând-o

spre marginea acestui oraș

de aceea

rǎmân locului

neputincioasǎ

ȋn fața contrariilor rezistente ca stânca în fața firescului

locul pe care-l cǎlcau

se golea de luminǎ niarne

iar strǎzile se depǎrtau de mine

niarne=apelativ adresat sinelui

12 martie 2012

Vizualizări: 49

Adaugă un comentariu

Comentariu publicat de Rodica Lupu pe Martie 16, 2013 la 5:54am: Domnule da Coza, profund ȋndatoratǎ pentru atenție și atenționare! Personal, nu-mi mai pot trata neatenția la vârsta mea!(bineȋnțeles, e o scuzǎ). Oricum, mulțumiri!

Comentariu publicat de Rodica Lupu pe Martie 16, 2013 la 5:24am: Sofy, Nicolae, Violeta, Vasilisia! Mulțumesc pentru lecturǎ și cuvintele voastre de apreciere! Gânduri bune pentru voi!

Comentariu publicat de Rodica Lupu pe Martie 16, 2013 la 5:20am: Nu s-ar spune cǎ-mi fac griji Maria, ȋntotdeauna am ȋncercat sǎ sprijin mǎcar, dacǎ nu am putut ȋndrepta, ce am vǎzut ȋn jur cǎ se prǎvale. Desigur, mai mult ȋi las pe alții sǎ meștereascǎ! De departe, gânduri bune!

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Martie 15, 2013 la 9:00pm: sǎ mǎ dezic odatǎ (cândva) pentru totdeauna > sǎ mǎ dezic o (singură) datǎ pentru totdeauna

Urbea, concitadinii și sinele în căutarea armoniei.

da Coza

Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Martie 15, 2013 la 4:35pm: Minunat! Profunzime și sensibilitate.

Comentariu publicat de Nicolae Sărătean pe Martie 15, 2013 la 10:34am: minunat poem, de o profunzime deosebită! Felicitări, mi-a plăcut mult!

Cu admiraţie,

Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Martie 15, 2013 la 9:47am: Trăind tristeţea din jur, desigur doar tristeţe semeni.

Mulţi trăiesc alergând după timp, timpul... clepsidră grăbită în adierea vântului. Entuziasmul face să ignore lumina undeva la margina citadelei. Recuperearea ei se face dificil sau deloc.

Am citit cu deosebită plăcere, Sofy!

Comentariu publicat de chindea maria elena pe Martie 15, 2013 la 4:01am: Aşează oraşul în inima ta Rodica, dă-i iubirea şi lumina ce o poţi tu dărui - şi nu-ţi mai fă griji! Poţi schimba doar ce vine de la tine! Străzile altora nu e grija ta - e responsabilitatea şi liberul arbitru al celorlalţi! Drag, Gerra

Aş evita totuşi expresii"sǎ smulg" - s-s - dacă poţi schimbă! Gerra