Strălucește, Pegasus!

[Gabriel Cristea]

Să fugi, Neîmblânzitule,

de făptura ce-ți transformă

freamătul copitelor

în rădăcini de fier

și-ți siluiește nechezatul

în bălți de sudoare!

Să fugi

de îmblânzitorul

ce-ți fură vastitatea câmpiei

și țărmurile înspumate!

Fugi

de palma vicleană ce-ți bate grumazul,

de hamul dinadins meșteșugit

a-ți frânge zbuciumul lăuntric,

a-ți înlănțui sălbăticia,

și a te arunca în grajd – sarcofagul libertății tale!

Adulmecă fierul zăbalei,

modelat pentru a te struni și a-ți tăia pofta de jar:

Ochi-de-foc – erupție solară,

Urechi-ciulite – piscuri sfredelind norii,

Nări-fornăinde – furtună surdă,

Coamă-în-zbor – vânt de miazănoapte,

Zvâcnet-al-crupelor – cutremur tectonic,

Neliniște-a-copitelor – toacă de piatră,

Grumaz-cabrat – arc de munte,

Răzvrătire-a-sângelui – fluviu subteran,

Suflet-sălbatic – fantasma stepei...      

și fugi,

găsește-ți turma iepelor pierdute

în frământarea ierburilor de leac

și a smârcurilor băltinde de Lună plină!

Aleargă departe, cât mai departe,

de strâmbătatea omului ce-ți biciuiește

libertatea și carnea tremurândă!

Aleargă

până în paleoliticul neîmblânzirii tale,

acolo unde timpul a încremenit

în picturi rupestre,

Nălucă-a-zorilor-omenirii!

Rupe zăgazurile în copite

și spumegă câmpiile, dealurile, piscurile și norii,

ca și cum galopul tău ar scăpăra

stele pe bolta cerului!

Înalță-te, Înaripatule,

și zboară,

pentru că cerul s-a despicat în două pentru tine,

făcându-ți loc în constelația poeziei tale nesupuse!

Strălucește, Pegasus!

[Gabriel Cristea]

Destinul său a fost hotărât de Zeus, eu sunt un biet muritor. :) Vă mulțumesc pentru comentariu, d-nă Sofia Sincă!

[Sofia Sincă]

Poveste lirică, inspirată din mitologiile grecești. Tu ești cel ce dorește să schimbe destinul înaripatului Pegas... Știu eu dacă și reușești?

Frumos!

Sofi