Să mi se-arate zorii, acum ca și atunci,
Să iau tot ceru'-n brațe, să îl răsfir pe lunci.
Să umblu iar desculță prin lanul cu trifoi,
Să simt cum crește iarba, mai mare decât noi.
Să suflu-n lumânare, să-mi pun dorințe mii,
Să mișune alături mulțime de copii.
Să dorm sub cerul liber, la umbra unui tei,
Să mă trezesc degrabă din visul cu ponei.
Adaugă un comentariu
Vă mulțumesc mult: Lisia și Ionel Mony Constantin!
Prețuire și drag.
„Când nu mai ești copil, ai murit de mult”. Constantin Brâncuși
Inocenţa copilăriei sună mereu melodios în sufletul nostru !
Ce frumos!
Să fim copii,
Pentru încă-o zi
Pe cai de lemn
Iar să ne rotim
Să fim copii,
Pentru încă-o zi
În lumea lor
Fericiți vom fi.
Încâtată de smnul lăsat, Vasile Burdușa! Alese mulțumiri!
Mulțumesc, Lidia Pervu! Mă bucur mult de rezonanță.
cu drag,
Mi-a placut poezia, inocenta, cu farmecul ei!Interesanta si constructia chiar si cu acel -sa-Felicitari!
Drag popasul tău, Mihaela (Chitic)! Mulțumesc mult!
Drag,
Bietele metafore... scumpe la vedere! Pe unde le-oi fi rătăcit? Că tare le duc dorul și lipsa. Plec acuș în căutarea lor. :)
Mulțumesc pentru citire, drag Ion Lazăr da Coza!
Dorinţe inocente. Poezie fără metafore.
da Coza
Mulțumesc, Ana! Cuvintele tale sunt impotante pentru mine. Și le-ai rânduit atât de frumos!
Prețuire și drag
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE