Să nu uităm!

[Elena Mititelu]

Datorie faţă de eroi

 

Pe lângă-un monument când treci,

Simte-a eroilor putere,

Plin de respect, capul să-ţi pleci

Şi pune-o floare în tăcere.

 

Iubeşte steagul tricolor;

Ca orice viţă sacră, fără moarte,

Fii obligat strămoşilor,

Să le duci visul mai departe.

 

Din vechiul trunchi noi ne-am născut

Şi sevă de eroi ne-au dat,

Să facem ţării din piept scut,

Ca un român adevărat!

 

[Elena Mititelu]

Luminiţa, mulţumesc pentru semnul de trecere cu aceeaşi preţuire!

[Elena Mititelu]

Şi asta, Lisia,  şi altele dar... o ştii cu siguranţă... "M-a crescut mama în poală / De la leagăn pân' la şcoală... "

Îmi cer scuze, îmi scapă autorul acum, de aici problema. Nu-i nimic, atâta timp cât mă mândresc că sunt român, că mă doare şi n-am putere să fac ca ţara să fie cum ne-o visăm, primesc orice de oriunde.

Mulţumesc pentru revenire!

[LUMINITA SCOTNOTIS]

reverenta, Elena! pretuire

[Vasilisia Lazăr]

Care, Elena, aceasta? „Dacă toate-acestea fi-vor învățate” de Nicolae Labiș?

[Elena Mititelu]

da Coza, trecerea ta mă bucură, înseamnă că mai sunt români, mai sunt oameni care apreciază acţiunile de sădire în sufletul copiilor a sentimentelor patriotice care să se transforme mai târziu în convingeri.

Preţuire,

[Elena Mititelu]

Lisia, mi-ai adus aminte de o poezie cu îndemn la  a ne iubi neamul, graiul, portul... ţara care începe de la leagăn, ştii tu, principiul accesibilităţii, de un comentariu în care se atrăgea atenţia că leagănul este proprietate privată şi că ţara ar fi şoseaua numai... mare păcat!  O să ajungem, dacă n-au ajuns unii,  să ne dăm ţara pe-o ţigară!

Îmi pare bine că mi te-ai alăturat!

[Elena Mititelu]

Mulţumesc, Augusta, pentru trecere, semn că-ţi pasă şi mă bucur!

[Elena Mititelu]

Mulţumiri din inimă, Gina!

[Elena Mititelu]

Gabriela, dacă nu facem noi, adulţii, de unde exemplu pentru cei mici?!

Mulţumesc pentru popas,

[Ion Lazăr da Coza]

Gânduri înălțătoare. Mulțumiri.

da Coza