Și iar am sa bat în boltă . . .

[Monica Pester]

• Să  mă  las ușor pe-o parte

Colțul lunii să mă vadă

Să nu-mi vorbească de moarte

si să-mi dea înc-o dovadă

că mă ia sub raze lungi 

să mă spele-n praf de Lună

și din degete prelungi

să-mi mai picure-o minciună

Lună Nouă, Crai de-Argint

fiindcă toate le poți face,

Să mă lepezi de cuvânt

Și să-mi lași caii în pace.

Lună, să-ți pui țesătura 

argintată peste mine.

Să-mi coși genele și gura,

să-mi ștergi ridurile fine,

Și de-mi chemi de prin coclauri

Umbra ce am fost odată

Te-aș iubi în mii de feluri,

cât ține povestea  toată.

[Vasilisia Lazăr]

Rupere de ritm la „Să nu-mi vorbească...”

Chiar și la acest titlu, lipsește diacritica la „să”, iar între punctele de suspensie nu se lasă blanc. De asemenea, mâncați o pauză înaintea ultimului cuvânt din poezie.

Poezia mi-a plăcut, dar, da, se repetă prea mult „Lună”. De fiecare dată, vedeți să nu aveți repetiții fără valoare stilistică, mai ales la un text mic.

Am citit cu drag!

[Mihaela Popa]

titlul nu mi se pare nici mie potrivit

scrierea e plăcută

[Stanescu Valentin]

Încântat de-aşa poveste tot mă-ntreb: ‘’Oare ce este?’’ Doar un corp ceresc în hău sau raiul de unde vin sufletul meu, sufletul tău?

 

’                                           ’Și de-mi chemi de prin coclauri

                                            Umbra ce am fost odată

                                            Te-aș iubi în mii de feluri,

                                            cât ține povestea  toată.’’

 

 

frumos cântec şi descântec

pentru mama nopţii luna

ea ne ştie chiar din pântec

unda ei e numai una

 

ce pulsează-n valul mării

şi-n inima noastră-ntreagă

trecem de tăcerea zării

şi-i şoptim că ne e de dragă…

[Denisa Curea-Popa]

Ați pus titlul să fie acolo ceva, dar am citit cu plăcere.

Bucurii! 

[Monica Pester]

Ăda,  îmi pare ff bine ca citestî cu placere ce scriu . Mulțumesc frumos  !

[Monica Pester]

Mulțumesc dna Ana . Trec prin clipe mai grele . Dar  încă, sertarele mele mai au . Seara buna

[Ada Nemescu]

Deosebit!

Din câte cunosc, un  titlu ce se termină cu puncte de suspensie, se va continua în primul vers, deci:

Să . . .

... mă  las ușor pe-o parte

Colțul lunii să mă vadă

dacă greșesc eu, rog să fiu corectată!

Mi-a plăcut această poezie doinită (ca o doină) plină de tâlcuri, sensuri, o boare de autoironie, să-mi mai picure-o minciună

Eu nu te mint, te felicit!

aDa