Răstignirea ca o dizidență

[chindea maria elena]

 
din când în când e bună o rătăcire

 

 

declar dizidență perpetuă în buclă atemporală
să extragă megabiții îmbrățișării sălbatic galopează mâinile
nu-mi pune pe umeraș emoțiile extrase din foșnetul pielii
vor zvârli din copite nu vor îngădui
să li se netezească strigătele nu li se potrivește ținuta protocolară
sub dungă coastele n-ar putea să absoarbă în ritualuri incestuoase porția zilnică
de meteoriți trupul meu refuză aderența la elipse
perfecte
îi place (necesitate imposibil de înțeles pentru tine) să întoarcă pe dos
supernovele
după ce le-a băut exploziile cu înghițituri mici

rugăciunea îmbracă forme inedite când se-adapă din sursă

de prea multe ori sărim pârleazul edenului clandestin
într-un du-te-vino isteric
de-a viața a moarte în tuturora pe margine
parte ca și întreg carnea s-a transformat în hartă meridianelor veșnicirii

metafora din urma buzelor are gust astringent de lămâie când vrei
să-i colectezi imploziile pentru taraba
din pântece

ars în dorință fără umbrare unde s-ascunzi neputințele de neatins ca o rană

uneori rufoase coperțile humei ne lasă inima
la vedere pulberea de stele provine de la bisericile incendiate neiertarea
de mine își cere tributul zilnic împovărează sângele
cu leșuri neplânse de nimeni
în ramificația arterelor se mai șoptește încă subversiv de culori ieșite din matcă
în verdele vertebrelor mele afișele companiilor ecologiste făceau vorbire
de-o epidemie arhaică de iubire
în toate formele de materie un scurtcircuit planetar cauzat
de-o dragoste fără ochi gură sau brațe
(nimic de-apucat gustat sau văzut în scufundarea fără măsură și condiții)

doar rotunjirea ce rostogolește-n celule sunetul fără vibrație al luminii


fără vierea tuturor morților și înălțarea prin stigmate nimeni nu se-ncape pe sine
(plătirea în sânge a pupilelor văzătoare e de la sine înțeleasă)
oricâtă iertare i-ar curge prin vene

între carne și eu o genune

pe post de fibulă celestă un înger prinde mantaua de flăcări
pe umărul zborului

pironul așteaptă

[chindea maria elena]

Mulțumesc de apreciere Dorina!

[chindea maria elena]

Nu-ș cât di bini Miha, da cert spun!:))) Nu rămân datoare! Îmbrățișări!

[chindea maria elena]

„En garde” Chris! :)))   Eu așa funcționez - ori pe ori sub scut! :))) Drag

[Mihaela Popa]

cum bine știi tu să le spui, admirație!

[Chris]

...cum numai tu ştii să combaţi :))

[chindea maria elena]

Ce să zic Valeria! Mie nici cea originală (la care ne raportăm în aceste zile) nu mi se pare un lucru cuminte ci o dizidență mirosind a napalm! :))) Iar cărările bătute nu-mi plac oricum - nu simt drumul în talpă!

Sărbători înluminate, draga mea!

[chindea maria elena]

Ador răsăriturile Ana!  Tot așa cum ador alchimizările! Să beau răsărituri din asfințit echivalează cu acel fabulos: „a bea sache dintr-o ceașcă goală!”

Sărbători luminate!

Cu drag, Gerra

[chindea maria elena]

Cu șlefuirea mai greu, Ioane! Eu gândesc în frângeri arborescente.... deci de-aici impresia de conglomerat nesudat! Da de-ți plăcu și așa.... asta nu înseamnă că nu voi modula altfel totul, cândva... 

Să ai sărbători pline de bucuria reînvierii! Îmbrățișări amândurora!

[Valeria Merca]

După ce ai citit un asemenea titlu... înarmează-te, cititorule!  Cu Gerra ajungi departe... Mă bucur atât de mult că îți sunt partener pe umărul zborului.

Aprecieri sincere, draga mea!

[chindea maria elena]

.... eu spun râzând Sofy, că eu nu m-am născut țipând ca orice prunc,  ci fluierând printre degete în semn de protest! Cred că-s de la demolări astrale!:))) Ador reconstrucțiile - chiar șui! Dar să fie noi! Așa că disidența e numele meu!:)))

Sărbători înluminate, Sofy! Mari Ela