Psalmul mării ce-a fost Vineri

[Dumitru Ichim]

De timpul e urcușul, al Tău mă duce prin ieri;

Da' nu-i nici coborîre, că-s umbră-n dos de mâine.

De ce n-ai zece umeri ca să ne scoți din Vineri,

Să-ntrezărim Taboru-Ți prin amiros de pâine?

 

Ni-i somn din ce nu-i somnul - părelnic spus, ca duna.

Nu mai striga a piatră când suntem cheag țărânii!

Ești singur... Țipă-n flăcări, în cuib de barză, luna

Strălimpezind durerea din lacrima fântânii.

 

E Vineri, nume-al Mării cât poate-ntinde largul,

Dar nopții o scânteie îi schimbă satrapia,

În vârf de araraturi Ți-ai ridicat catargul

Pe unde axionul îl scrie ciocârlia.

 

Ce-o fi lumina-n sine, mereu de-i suferință?

- Nu întreba, Iubirea-i cu Omul de-o ființă!

[Dumitru Ichim]

Întotdeauna ai fost drăguță, Mihaela! Mulțumesc! :)

[Dumitru Ichim]

Sărut mâna, doamna Vasilisia, o să mă mai gândesc. Un weekend binecuvântat la întreaga familie! :)

[Mihaela Popa]

poezia dumneavoastră îmi bucură sufletul, mintea și inima

Mă-nclin! 

[Vasilisia Lazăr]

Eu nu mă împotmolesc la „prin ieri”, ci la „al Tău mă duce”, dar poate nu știu eu să pun accentele... :)

[Dumitru Ichim]

Dacă vă obișnuiți cu ichimismele nu mai e nevoie de manualul DEXICHIM... :) Vă mulțumesc, doamna Chitic, pentru popas și sugestie! :))

[Mihaela Chitic]

aha, o poezie trebuie citita cu MANUALUL DE UTILIZARE... :)

[Dumitru Ichim]

De timpul e urcușul, // al Tău mă duce prin ieri;

 Încercați acum: al(neaccentuat) Tău (accentuat) mă(neaccentuat) du(accentuat) ce(neaccentuat) prin( accentuat) ieri(neaccentuat) - este rima rară prineieri/vineri - accentul la ''prinieri'' este ca și la ''vineri'' adică pe prima silabă

Vă mulțumesc  pentru amabilitatea lecturii și aprecieri!

PS

Mulțumesc juriului și familiei da Coza pentru onoarea acordată cu premiul distinsului dumneavoastră site.

[Vasilisia Lazăr]

Minunat!

Totuși am citit de mai multe ori primul vers și tot mi se pare ieșit din ritm. :)

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc, doamna Merca!  :)

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc, Corina! :)