Pe caldarâmul vieţii

[chindea maria elena]

 Pe caldarâmul vieţii

 

 pe caldarâmul vieţii mele un trecător m-a depăşit

cu pulpana de geruri m-a izbit în vertebre

apoi printre degete a început

 să-mi mişune din pântec viaţă după viaţă

numărându-mă între ceruri şi căţeii pământului

 

între spete ca o ispită numele meu îl avea tatuat

să incite cicatrice de înger sau demon

în trena lui veneam cu pădurile mele virgine

sub şenila istoriei locul liber dintre artere vânând să îl ocup

uter purificat pe rugul vieţii

unde mi-am câştigat eternitatea

 

arsură de flăcări răscrucea mă traversa însemnată în ceafă

detaşată explozie de gheaţă sub talpă prin procură divină purta

mergeam de milenii şi nici un smochin în mine nu vroia să rodească

dacă nu-i udam rădăcina cu sânge

 

şi-au trecut peste oasele mele războaie din ţintirime

atâtea legende rugoase mi s-au agăţat de gene

la ce am fost să fie din următoarea clipă

 

cu o veşnicie pe caldarâmul vieţii m-a depăşit un trecător

şi-atâta timp am înnecat în pleoapă privindu-mă în mine

 

în urma-i ca un abur a rămas o ispită având tatuată pe spate

numele meu din care ţâşnesc ruguri

 

un trecător

sau eu multiplicată încurcându-mă în curcubeiele genelor albe

[chindea maria elena]

Fiecare ne asumăm o parte a istoriei, da Coza! Dacă suntem sau nu conştienţi, asta este deja o altă poveste! Cu drag, aceeaşi reverenţă în faţa a ceea ce eşti tu! Gerra 

[chindea maria elena]

Mă doare durerea lumii Sofy, de-aceea îmi asum cumva povara ei! Pentru că Tatăl mi-a dat atât de urieşeşti rezervoare de entuziasme - încerc să alchimizez măcar un strop din durerea ei arzândă!  De aceea îmi asum - vreau să fiu hârtia de turnesol a bucuriei! Cu drag, Mari Ela

[Ion Lazăr da Coza]

Să simţi că prin tine trece o parte a istoriei omului, şi să-ţi asumi asta...

Reverenţă,

da Coza

[Sofia Sincă]

Întotdeauna apăsător... haosul şi frustrările sufletelor de-a lungul pământului... pe toate le simţi. Dinamica frigului, a slăbiciunii, ''arsură de flăcări'', toate năpădesc cu ostilitate.

Însă, atâta timp cât stăpâneşti altare de lumină poţi alunga tenebrele ostilităţilor. Doreşti să-ţi asumi toate erorile distructive ale seminţiei, Mari Ela.

Mereu altruistă, prin versuri puternice, chiar dacă, apăsătoare.

Deosebită admiraţie, Sofy!

[chindea maria elena]

Mă bucur Maria că mi-aţi deschis poarta regală a inimii pe care se intră dincolo de cuvinte într-un limbaj al inefabilului, al atingerilor luminii! Mă bucur că rezistaţi cavalcadelor mele nebune - în care numai respirări delicate nu desfăşor!..!! Mă bucur că m-aţi primit în ţările voastre minunate!!! Mă bucur....mă-nbucur! Cu drag, Gerra

[Belean Maria Ileana]

Gerra, deja te numeri printre aceea care au deschis acele porti inchise pentru majoritatea de aici...

un accent aici:

"în trena lui veneam cu pădurile mele virgine

sub şenila istoriei locul liber dintre artere vânând să îl ocup"

felicitari!

[chindea maria elena]

Eu ştiu Mihaela? Poate că-s tari, sau vremurile sunt dure! Sunt un om al cetăţii - mă doare lacrima omului, deşi nu le cânt în strună celor ce nu vor să străbată în picioare drumul bolovănos al vieţii!... Nu ne-a promis nimeni că vom fi ţinuţi în lectică pe pernă de puf! Nu în lectică se urcă Golgota! Or fi fost dure pietrele ce i-au sfâşiat picioarele lui Iisus? Nu mi-e teamă să fiu un scrib şi-al lutului şi-al cerului! Amândouă le regăsesc în mine - nu mi-e ruşine de nici una din identităţi! Aş putea mai bine? Negreşit! Ca noi toţi! Deocamdată.....

Cu drag, Gerra