Doare despărțirea. Strigătul e mut.
Glasul cucuvelei mișună pe-aproape.
Port singurătatea ca pe un tumult.
Înnoptarea vine cu priviri mioape.
Glasul cucuvelei mișună pe-aproape.
Șuierul salvării, și el a tăcut.
Înnoptarea vine cu priviri mioape.
Somnul mă așteaptă cu ochi prefăcut.
Șuierul salvării, și el a tăcut.
A rămas doar luna - oglindă pe ape.
Somnul mă așteaptă cu ochi prefăcut.
Nesfârșite doruri prind să se dezgroape.
A rămas doar luna - oglindă pe ape.
Înc-o noapte albă și un timp trecut.
Nesfârșite doruri prind să se dezgroape.
Doare despărțirea. Strigătul e mut.
* Nu știu cât timp va mai trece, să pot scrie în alt registru. E o încercare de pantum, scrisă cu gândul la dragul nostru Ion Lazăr da Coza și la draga nostră Lisia.
Adaugă un comentariu
Deosebite versuri - o mare încărcătură emoțională!...
Vă mulțumesc, prieteni dragi!
Îi mulțumesc fierbinte și dragului Ion Lazăr da Coza!
... „Nesfârșite doruri prind să se dezgroape.
Doare despărțirea. Strigătul e mut.”
Prețuire!
Lacrimi și amintirea lui Ionică! Dar el e aici, cu noi, prin versurile tale, prin postările Lisiei...
Și da, ai scris dureros de frumos, Valeria!
indiferent cat timp va trece, aceste dureri vor ramane undeva agatate de sufletul nostru, asta este! :(((
Nesfârșite doruri prind să se dezgroape.
Doare despărțirea. Strigătul e mut.
Aceste versuri se lipesc de suflet. Și pe bună dreptate.
Cu întristare,
Sofi
Să-ți dea Dumnezeu putere, dragă Lisia! Nu vreau să adâncesc rana din sufletul tău, vreau doar să vă asigur de prețuirea mea. Te îmbrățișez!
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE