până

[nicolae vaduva]

libertatea e o filă de dictando răsturnată,

o vitrină recompusă din reclame și afișe

unde calcă, planturoase, piciorușe de gheișe

când coboară de la poli apa dură, condensată...

 

nu-i așa că suntem liberi într-o zonă temperată?...

nu-i așa că dăm în freză uităturilor poncișe

când pe dulce-acrișorul bubucliei de agrișe

punem, astăzi, elixir de-aspirină tamponată?...

 

lasă-mă și mă tot lasă,

nu-s în pielea mea de rasă;

nu-s în boii mei, frumoaso,

din ce-am fost am mai rămas o

lacrimă neplânsă până

plânge plânsu-n sine, până...

[Vasilisia Lazăr]

lasă-mă și mă tot lasă,

nu-s în pielea mea de rasă;

nu-s în boii mei, frumoaso,

din ce-am fost am mai rămas o

lacrimă neplânsă până

plânge plânsu-n sine, până...

Superb! Mi-a amintit de Nichita. Nu știu de ce.

[Mihaela Suciu]

Ioane, eu rup ,,afișe” ca tine, dar nu și „gheișe” -  http://www.silabe.ro/desparte-in-silabe-gheise.html

Sunt „gheizere”?

[Ion Lazăr da Coza]

În legănat de cabrioletă...

da Coza

PS: Trecem cu vederea că a-fi-șe nu rimează cu ghei-șe.

[Ana C. Ronescu]

„nu-s în boii mei, frumoaso” - spuneți-i frumoasei că ați greșit. Formula corectă este: nu mi-s boii acasă. Eu vreau să vă ajut și să vă spun, sub cuvânt de onoare: toți boii sunt acasă (din păcate). :)

Un deliciu liric, lingvistico-semantic sunt textele dumneavoastră!

[Sofia Sincă]

Elegie doinită, în stil propriu, foarte convingător și foarte liric. Un ansamblu ce compune viziunea despre o parte de lume, mai precis cea din care facem parte, noi românii, actualmente. O confesiune elegiacă.

Mi-a plăcut mult,

Sofi

[Valeria Merca]

Original, ca-ntotdeauna! 

Am citit cu atenție mărită și cu mare plăcere

[Mihaela Suciu]

Mai ușor strângi like la un banc, acesta e nivelul mediu al românilor, dorința lor. Creația Văduva însă nu-i pe tavă, puțini o apreciază, e mai dificil de interpretat, dar cei ce-o plac vor susține mereu creatorul ei! De asta nu vă las, domnule Văduva!

punem, astăzi, elixir de-aspirină tamponată?... :) O s-o păstrăm, azi și altă dată.  E greu să definim libertatea... O libertate, când ne vei fi asumată?

 

[Mirela Ciupercă]

„libertatea e o filă de dictando răsturnată,...”- pe care astăzi, se prea-poate, s-o păstrăm doar xeroxată. Îmi plac poemele, d-voastră !

[Mihaela Suciu]

Până... una, alta, un aforism:

„Cea mai adâncă tristeţe este în lupta dintre doi ochi care se bat pe-o lacrimă neplânsă încă.” - Victor Rechițian, apropo de:

din ce-am fost am mai rămas o

lacrimă neplânsă până

Nu vă las! :)

Mulțumesc!