Oraș medieval

[Dumitru Ichim]

 

''Acesta este orașul iubirilor

din piesele lui Shakespeare'',
ne spune ghidul 
coborând pe scară.

Înaintăm pe străzi atât de-nguste
de parcă le-ar fi-nghiontit
morile.
De la un balcon la altul,
pe sfoară,
toate ale casei, își bârfesc între ele
culorile.

Prea pudicele gospodine,
care de evlavie roșesc
chiar când aud cuvântul ''mamă'',
au prins azi noapte șarpele,
durduliul primului păcat,
și l-au spălat atât de bine
c-arată-acum ca un ciorap de damă.
Cuminte pare
printre celelalte rufe la uscat,
dar blestematul, în vânt, ispititor
își fâlfâie
întreaga-nchipuire albă de picior
precum sirenele pe harpe.

''E un ciorap, nimic mai mult''
ar zice-un oarecare
într-o doară,
fără a ști că șarpele-i tot șarpe
chiar și întins pe sfoară.

[Dumitru Ichim]

Blaga observa într-un admirabil poem, exact ca și dumneavoastră doamna Vasilisia Lazăr da Coza, că femeia pare că are mereu o taină pe care șarpele i-a șoptit-o la ureche, șoaptă pe care n-a auzit-o nici Adam , nici Dumnezeu.

De asta s-au răzbunat pre el '' prea pudicele gospodine'' în poezia mea, și l-au spălat, bătându-l cu maiul până a ajuns ''stilizat'' ca un ciorap de damă la uscat pe o frânghie din orașul medieval...Mulțumesc de comentariu.

[Dumitru Ichim]

Aveți dreptate domnule da Coza - umorul și duhul blândeții sunt dascăli imbatabili (a nu se scrie cu diacritice).

PS

Cu nota - nu mi-o luați în nume de rău. De câteva mă zile mă ''năcăjăsc'' să traduc în engleză vorba lui John Branch al nostru: ''cele rele să se spele/ cele bune să se-adune''.Sorry!

[Dumitru Ichim]

Un zâmbet întotdeauna e  binevenit , doamna Iris!

[Dumitru Ichim]

Apreciez doamna Drăgan RE-CITIT!

[Dumitru Ichim]

Doamna Sofy - sărut mâna

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc Adelaide pentru vizită și comentariu

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc domnule Constantin pt. o bună lecturare de a pune punctul pe i

[Dumitru Ichim]

Mulțumesc doamna Ana pt. vizită și comentariu

[Ion Lazăr da Coza]

Notă: Mie îmi sună a autosuficienţă să răspundem comentariilor primite la o postare cu un „mulţumesc” general, sau nici măcar cu atât. Vrem să deschidem un dialog. Vrem să auzim părerea ta sinceră despre sugestiile primite (acolo unde s-au făcut sugestii)! Ar fi un semn firesc de respect colegial şi o reverenţă faţă de cititori! Nu mai spun că e o adevărată impolitețe (ca să fiu eufemistic) să mulțumești doar unuia dintre cititorii tăi! (Nota aceasta o primesc toţi cei ce au această atitudine!)

[Vasilisia Lazăr]

Poemul pornește de la mitul păcatului originar.

Femeia pare a avea mereu o taină, ceva... o complicitate cu șarpele. :) Totuși păcatul va rămâne păcat întotdeauna, oricât am încerca să-l ascundem. Mi-a plăcut construcția și lirismul.