''Acesta este orașul iubirilor
din piesele lui Shakespeare'',
ne spune ghidul
coborând pe scară.
Înaintăm pe străzi atât de-nguste
de parcă le-ar fi-nghiontit
morile.
De la un balcon la altul,
pe sfoară,
toate ale casei, își bârfesc între ele
culorile.
Prea pudicele gospodine,
care de evlavie roșesc
chiar când aud cuvântul ''mamă'',
au prins azi noapte șarpele,
durduliul primului păcat,
și l-au spălat atât de bine
c-arată-acum ca un ciorap de damă.
Cuminte pare
printre celelalte rufe la uscat,
dar blestematul, în vânt, ispititor
își fâlfâie
întreaga-nchipuire albă de picior
precum sirenele pe harpe.
''E un ciorap, nimic mai mult''
ar zice-un oarecare
într-o doară,
fără a ști că șarpele-i tot șarpe
chiar și întins pe sfoară.
Adaugă un comentariu
Blaga observa într-un admirabil poem, exact ca și dumneavoastră doamna Vasilisia Lazăr da Coza, că femeia pare că are mereu o taină pe care șarpele i-a șoptit-o la ureche, șoaptă pe care n-a auzit-o nici Adam , nici Dumnezeu.
De asta s-au răzbunat pre el '' prea pudicele gospodine'' în poezia mea, și l-au spălat, bătându-l cu maiul până a ajuns ''stilizat'' ca un ciorap de damă la uscat pe o frânghie din orașul medieval...Mulțumesc de comentariu.
Aveți dreptate domnule da Coza - umorul și duhul blândeții sunt dascăli imbatabili (a nu se scrie cu diacritice).
PS
Cu nota - nu mi-o luați în nume de rău. De câteva mă zile mă ''năcăjăsc'' să traduc în engleză vorba lui John Branch al nostru: ''cele rele să se spele/ cele bune să se-adune''.Sorry!
Un zâmbet întotdeauna e binevenit , doamna Iris!
Apreciez doamna Drăgan RE-CITIT!
Doamna Sofy - sărut mâna
Mulțumesc Adelaide pentru vizită și comentariu
Mulțumesc domnule Constantin pt. o bună lecturare de a pune punctul pe i
Mulțumesc doamna Ana pt. vizită și comentariu
Notă: Mie îmi sună a autosuficienţă să răspundem comentariilor primite la o postare cu un „mulţumesc” general, sau nici măcar cu atât. Vrem să deschidem un dialog. Vrem să auzim părerea ta sinceră despre sugestiile primite (acolo unde s-au făcut sugestii)! Ar fi un semn firesc de respect colegial şi o reverenţă faţă de cititori! Nu mai spun că e o adevărată impolitețe (ca să fiu eufemistic) să mulțumești doar unuia dintre cititorii tăi! (Nota aceasta o primesc toţi cei ce au această atitudine!)
Poemul pornește de la mitul păcatului originar.
Femeia pare a avea mereu o taină, ceva... o complicitate cu șarpele. :) Totuși păcatul va rămâne păcat întotdeauna, oricât am încerca să-l ascundem. Mi-a plăcut construcția și lirismul.
© 2023 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE