Ochi de muritor

[Vezi blog]

Ce anotimp ne-a-mbătrânit devreme
uitând să-şi cheme frunzele-napoi,
de parcă mugurii ar înflori-n blesteme
şi-ar presăra uşor parfumul peste noi.

Din câţi copaci cu rădăcina smulsă
aievea se desprind părerile de rău,
şi-n care dintre peşteri de soare nepătrunsă
s-a rătăcit de-o viaţă al gândului ecou.

Ce anotimp sălbatic strivit de veşnicie
s-a agăţat de suflet ca fulgerul de nor,
când totul s-a pierdut în puf de păpădie
şi doare nepăsarea în ochi de muritor.

Plăcerea unui zâmbet pătat de încruntare
va netezi pământul tăcerilor de azi,
şi va cădea o stea mereu din întâmplare
pe umbrele ascunse în cetina de brazi.

[x]

Multumesc domnule da Coza pentru aprecierea facuta!

Cu pretuire!

[Ion Lazăr da Coza]

Imagini frumoase, într-un mesaj nostalgic.

da Coza

[x]

Va multumesc cu sufletul tuturor pentru popas, lectura si aprecieri!

Cu drag si pretuire!

[Sofia Sincă]

E toamna ce musteşte vrăjită prin versurile tale, scuturată de metafore calde. Sunt urmele care amintesc iar şi iar, pe care nu le poţi şterge.

Cu plăcerea lecturării,

Sofy

[Valeria Merca]

Semn de placut popas!

[Angi Cristea]

Puf de papadie si nostalgii autumnale.